Faţă de acum un deceniu, podgoriile din România nu sunt mai mari, dar sunt mai tinere, au o calitate mai bună şi generează mai mulţi bani. Fondurile europene au jucat un rol important în revigorarea viticulturii. În total, cu tot cu fondurile de dinainte de aderare, podgoriile din România au reuşit să atragă finanţări de jumătate de miliard de euro.
„Suntem singurul sector, din câte știu eu, din agricultură, cu absorbție 100% a fondurilor europene de la momentul aderării și acest lucru ne satisface orgoliul. Aportul nostru la bugetul statului nu este, pe de altă parte, la fel de semnificativ ca al agriculturii mari. Însă, din punct de vedere al imaginii, vinul este un produs purtător de imagine pozitivă”, spune Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Vinului.
Cei mai mulți bani au fost alocați pentru reconversia viilor. Adică pentru înlocuirea soiurilor existente cu unele mai bune și mai eficiente.
Iar anul trecut, când producția a fost mai mică decât de obicei, doar 3,7 milioane de hectolitri, mai bine de jumatăte au fost vinuri nobile, singurele care au cât de cât o șansă la export.
Vânzările peste hotare ale podgoriilor din România au rămas constante în ultimii ani din punct de al cantității, dar sumele încasate au tot crescut și au ajuns anul trecut la 18 milioane de euro. Încasările nu au fost influențate doar de prețul vinului pe piețele internaționale. A contat și modul în care a fost vândut vinul.
„Am început să dăm pe piețe mai mult vin îmbuteliat față de anii 2000, când dădeam vin vărsat”, adaugă Ovidiu Gheorghe.
Feteasca Regală este în prezent soiul care ocupă cele mai mari suprafețe, peste 13.000 de hectare. Urmează Merlotul și Feteasca Albă, celelalte două soiuri de struguri care ocupă peste 10.000 de hectare.
Ca suprafețe cultivate cu viță de vie, România este pe locul cinci în Europa. Dar, ca producție de vin, este pe locul al șaselea, ceea ce înseamnă că podgoriile încă mai trebuie să lucreze la eficiență. Anul acesta producția se va întoarce peste patru milioane de hectolitri. Rămâne mult sub cea din Italia, Franța sau Spania, iar o parte din vinurile de acolo ajung și în România.
Cum importurile sar de 30 de milioane de euro anual, viticultorii din România se străduiesc să își facă loc pe piața internă. Statisticile oficiale arată că un român consumă în medie 27 de litri de vin pe an, cu trei litri mai mult decât în urmă cu cinci ani. Neoficial, consumul este mai mare pentru că se bea și foarte mult vin produs doar pentru consumul propriu de micii agricultori.