La Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că sute de mii de euro au fost investiţi în maşini scumpe, delegaţii în străinătate şi afaceri imobiliare cu pierderi de milioane de euro.
La Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii, banii au fost cheltuiţi pe maşini scumpe, deplasări în străinătate în ţări exotice, cursuri de specializare fără legătură cu domeniul de activitate sau pe achiziţii de clădiri şi de terenuri, mult peste necesar.
Citiți și:
Autoritățile au prejudiciat statul cu 180 de milioane de lei, în medie, anual
La Autoritatea pentru regulamentarea Comunicatiilor, de exemplu, s-au cheltuit sute de mii de euro pe reînnoirea periodică a parcului auto. Şefii ANCOM au renunţat la mai multe maşini de lux, pe care ori le-au vândut la preţuri mult sub piaţă ori pur şi simplu le-au donat. Şi asta pentru că le considerau prea vechi, deşi unele aveau doar 5 ani de când ieşiseră din fabrică.
Alte milioane de euro au fost irosite pe închirierea sau cumpărarea unor sedii. În 3 ani şi jumătate, instituţia a cheltuit 7 milioane de euro doar pentru chirie şi utilităţi.
S-au alocat sume mari şi pentru deplasari în interes de serviciu. Cu ocazia participării la o conferinţă în Mexic, ANCOM a cheltuit 850.000 de lei, din care o sută de mii de lei pentru prestaţii artistice.
La Secretariatul General al Guvernului s-au făcut plăţi ilegale de 8,7 milioane de lei în 2011, pentru lucrări de construcţii. Regia de Administrare a Patrimoniului Statului a fost principalul beneficiar al acestor sume. A primit un sfert din suma totală.
Curtea de Conturi a depistat şi probleme în evidenţele contabile. La Transporturi au fost modificate valorile de inventar ale unor bunuri de aproape 200 milioane de lei. Totodată, din bugetul Ministerului s-au acordat bani pentru investiţii nejustificate la Compania de Drumuri, de 90 de milioane de lei. Din această sumă, 4 milioane au fost virate necuvenit Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi doar pentru că angajaţii ministerului au calculat greşit diferenţa de curs valutar.
La capitolul Finanţe, s-a descoperit că veniturile bugetare au fost supraestimate, iar asta a dus la creşterea deficitului bugetar.
Nereguli s-au găsit şi la Loteria Română, unde conducerea a acordat contracte cu dedicaţie. Angajaţii companiei nu publicau termenele de depunere a ofertei pentru ca în cursa finală să rămână doar compania care trebuia să câştige.
Şi la Institutul Naţional de Statistică sunt nereguli privind achiziţiile publice. Facturile cu probleme însumează 7,5 milioane de lei.
În curtea Ministerului Economiei sunt probleme la Nuclearelectrica. Compania a risipit bani pe servicii fictive, iar pentru unele facturi s-au făcut plăţi ilegale, la sume supraevaluate. Potrivit raportului de audit, statul a alocat 1,38 de miliarde de lei pentru o majorare de capital la Nuclearelectrica, dar aceasta nu a avut loc.
Totodată,Fondul de Rezervă Bugetară a fost majorat de zece ori în 2011, alocările s-au făcut fără a exista o justficare pentru urgenţă. Principalii beneficiari sunt Ministerul Sănătăţii, cu 622 milioane de lei, Ministerul Transporturilor cu 581 milioane de lei şi Ministerul Dezvoltării, cu 150 milioane de lei.
Morți „tratați” cu bani de la buget
La Ministerul Sănătății, în 2011 s-au cheltuit ilegal sute de milioane de lei. Banii s-au dus inclusiv pe medicamente eliberate unor persoane decedate, dar care figurau ca internate în spital.
Este vorba de două spitale, cel județean din Satu Mare și din Buzău, unde s-au cheltuit 300.000 de lei pe medicamente și hrană pentru persoane care figurau internate în aceste două unități, după ce acestea au decedat.
Cheltuieli cu bunuri şi servicii
Ministerul Sănătăţii: 750,7 milioane de lei (18% din totalul plăţilor)
Ministerul Apărării Naţionale: 720,6 milioane de lei (17% din totalul plăţilor)
Ministerul Administraţiei şi Internelor: 636,7 milioane de lei (15% din totalul plăţilor)
Blănculescu: Raportul arată putreziciunea statului
„Rapoartele Curții de Conturi din ultimii ani relevă cheltuirea nejudicioasă, în contradicție cu principiile care guvernează activitatea de cheltuire a banului public, și anume economicitate, eficiență, eficacitate, relevă slăbiciunea, goliciunea, putreziciunea statului român, a sistemului, nu de control, pentru că, iată, controlul Curții de Conturi relevă că în ultimii ani de zile discutăm de aproape zece milioarde de euro pe an, sume care au fost cheltuite în mod nejudicios, neeficient. Însă relevă faptul că aceste rapoarte ale Curții de Conturi nu ajung cu celeritate la judecată astfel încât responsabilii să raspundă inclusiv cu averile proprii, cu tot ceea ce au acumulat din fraudarea banului public”, a comentat Ionel Blănculescu.