Investițiile chineze, doi ani de promisiuni
Premierul chinez a fost întâmpinat cu onoruri pe aeroport. A fost primit de cei mai importanţi miniştri din Guvern şi a adus promisiuni de investiţii de peste opt miliarde de euro în infrastructură, energie, agricultură şi IT.
Prima vizită a unui premier chinez după 19 ani dadea speranţe României că ar putea avea acces direct pe cea mai mare piaţă din lume, cu 1,35 de miliarde de locuitori.
Li Keqiang, premierul Chinei: România şi poporul român au manifestat hărnicie şi înțelepciune fiind precum un tigru economic în Europa Centrală şi de Est.
România exportă mărfuri în valoare aproape 600 de milioane de dolari în China. La prima vedere, poate părea mult. Dar dacă luăm în calcul imensitatea pieţei chineze, înseamnă că exportăm produse în valoare de doi cenţi pentru fiecare chinez în parte, spun economiştii. Suntem pe ultimele locuri în Europa în funcţie de acest indicator, mai ales că, în ultimii ani, Republica Chineză a fost pentru Europa a doua piaţă ca destinaţie economică a bunurilor, după Statele Unite.
Premierul chinez s-a arătat interesat de vinurile şi roşiile româneşti. In plus, chinezii au anunţat atunci că vor să cumpere 6 milioane de porci şi oi.
Daniel Constantin, fostul ministru al Agriculturii: Avem suficiente ovine să exportăm.
Liu Dong, om de afaceri: Cred că va fi o afacere bună pentru România, dar fermierii vor avea nevoie de 3-5 ani pentru a creşte şi pentru a aduce suficienţi porci şi vite pentru producţia de carne.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În cadrul forumului economic, România a semnat 13 acorduri de investiţii.
Victor Ponta, fostul premier al României: Am semnat acorduri care acoperă practic atât energia nucleară, energia pe bază de cărbune, hidro și energie regenerabilă.
Li Keqiang, premierul Chinei: Suma este uriaşă. Grupul de lucru va discuta şi proiecte privind calea ferată rapidă şi în domeniul infrastructurii.
Câteva luni mai târziu, vicepremierul Liviu Dragnea mergea în vizita în China. Chinezii îi spuneau atunci foarte clar că, dacă România vrea să facă afaceri cu China, statul trebuie să se implice, nu să aștepte să vină investițiile din China.
Hu Bin, directorul de dezvoltare China Communications Construction Ltd: Dacă vreţi să acceleraţi infrastructura de transport, este mai bine să folosiţi relaţia directă, de la un guvern la celălat guvern, va fi mai rapid. Altfel, trebuie să aşteptăm nu ştiu câţi ani.
Premierul Victor Ponta a făcut şi el două vizite oficiale - una în 2013, alta în toamna anului trecut.
Delegația romană i-a curtat pe chinezi pentru proiecte majore - o linie de tren de mare viteză, modernizarea centurii ocolitoare a Capitalei şi investiţii în energie - cu precădere în construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Victor Ponta, fostul premier al României: Dacă nu ajunge la 300 de kilometri la oră nu-l mai luăm.
Câteva săptămâni mai târziu, la Palatul Victoria sosea o nouă delegaţie asiatică. Întâmpinată la fel: covor roşu, măsuri de securitate sporite şi din nou... promisiuni.
Liviu Dragnea, fost vicepremier: Studiem posibilitatea ca plante medicinale din China care pot fi aclimatizate în România să înceapă să fie cultivate. Dacă realizăm proiectul, o să vedem dacă ginsengul se adaptează.
La ediţia de anul trecut a celui mai mare târg agricol, invitat de seamă a fost ministrul Agriculturii din China. A gustat din pălinca românească şi preparatele din carne tradiţionale. Cu toate acestea, singurul acord de export important semnat ulterior a fost cel pentru vânzarea de carne de porc congelată. Vânzătorul este, însă, Smithfield, o companie care are tot acţionariat chinez.
Victor Ponta, fostul premier al României: Lucrurile nu sunt aşa de simple ca şi când am exporta un șurub de aici în Bulgaria. Pașii instituționali i-am făcut, în continuare, pentru produsele agro-alimentare româneşti este o mare oportunitate pe care trebuie să o pregătim foarte bine.
Infrastructura, în schimb, nu a atras niciun dolar din vistieria chinezilor, care au început însă construcţii în Polonia, de exemplu. La capitolul energie - orice proiect pomenit de autorităţi implică şi o potenţială companie asiatică.
A fost semnat deocamdată un memorandum pentru o investiţie de 6 miliarde de euro pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Pe cât de zâmbitori erau oficialii români la semnarea documentelor, pe atât de zgârciţi au fost cu prezentarea publică a termenilor acordului.
Reporter: Ce negociați?
Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica: Câţi bani dă fiecare, ce număr de acţiuni va deţine fiecare, ce rol va juca fiecare în compania de proiect.
Xu Feihong, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România: Colaborarea este reciproc avantajoasă şi câştigul comun.
Discuţiile au avansat greu şi pentru că Uniunea Europeană nu permite garanţii de stat pentru investiţiile realizate de companii din afara Uniunii. Cu toate acestea, alte ţări europene, precum Germania sau Marea Britanie, au semnat acorduri de comerciale cu firme din China. Spre exemplu, acelaşi investitor de la Cernavodă va finanţa o treime din centrala nucleara EDF din Marea Britanie.
În ceea ce priveşte autorităţile din România, de mai bine de doi ani proiectele bat pasul pe loc. În România sunt înregistrate 11 mii de firme şi companii chinezeşti, iar investiţiile lor se ridica la 800 de milioane de dolari, potrivit părţii chineze.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
