Termenul pentru ieşirea companiei Hidroelectrica din insolvenţa este tot mai aproape. Dar el depinde de soluţionarea ultimelor zece contestaţii din cele 74 depuse de aşa-numiţii baieţi deştepţi, ca urmare a contractelor paguboase. Hidroelectrica a semnat peste 500 astfel de contracte, iar 430 au fost deja renegociate sau denunţate.
„Ne-am asumat un termen pentru ieşirea din insolvenţă 26 iunie, suntem în grafic, sunt câteva condiţionalităţi faţă de care avem câteva rezerve”, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al companiei.
Hidroelectrica cere taxe mai mici pe apă
Administratorul judiciar a cerut Guvernului să scadă taxa pe apa folosită de companie în producerea curentului electric, taxă care în anul 2010 a crescut de patru ori, iar acum reprezintă un preţ care nu este sustenabil pentru companie.
„Cel mai deştept dintre băieţii deştepţi de la Hidroelectrica a fost tocmai statul român”, a subliniat Remus Borza.
Pentru a putea ieşi din insolvenţă compania trebuie să reducă şI mai mult costurile. O parte dintre ele vor veni din noi reduceri de personal. 150 de persoane vor fi disponibilizare din segmentul TESA, acolo unde aparatul este încă supradimensionat.
„Hidroelectrica nu mai este o societate a clanurilor. Din cei 5.000 de salariaţi, 2.300 sunt rude între ele. Avem şi 8 - 10 - 11 membri din aceeaşi familie . Hidroelectrica nu mai este o societate dinastică. Avem directori la al treilea mandat. Avem directori de 15 ani la Hidroelectrica. Să lase locul şi unora mai tineri!”, a spus Borza.
67 de șefi din companie vor fi schimbați
Tocmai în acest scop, adminsitratorul judiciar şi-a propus schimbarea tuturor celor 67 de şefi din companie, aleşi pe criterii profesionale. În plus, acesta estimează anul acesta un câştig de 400 de milioane de lei. Manageri privaţi vor fi şi la alte societăţi de stat.
Peste 200 de candidaturi s-au depus deja şI pentru poziţia de administrator la Romgaz, Transgaz şi Nuclearelectrica. În ianuarie, executivul a promis Fondului Monetar că va selecta în acest an directori independeţi politic la conducerea mai multor companii de stat, care au înregistrat pierderi în ultimii ani.