Guvernul se pregătește de rectificarea bugetară. O echipă tehnică a FMI sosește azi la București

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Bugetul nu arată prea bine după primele trei luni. Încasările sunt sub nivelul aşteptat de autorităţi, mai ales pe partea de TVA, iar absorbţia fondurilor europene bate pasul pe loc. Autorităţile n-au atras nici măcar un miliard din banii puşi la dispoziţie de Uniune.

„România încasează fatidic în jur de o treime din venituri, față de o medie europenă în jur de 45-46%. Avem un deficit cronic. Față de Bulgaria, de exemplu, care are o rată mult mai mică la TVA și încasează mult mai mult”, spune analistul economic Adrian Mitroi.

Şi nu e singura problemă. Reducerea contribuţiilor sociale de la 1 octombrie pune presiune pe bugetele tuturor ministerelor. Sunt puţine cele care vor avea norocul să primească bani în plus, la rectificare.

„E anunțat deja că Ministerul Apărării va primi până la 2% pe total an ca să-și completeze dotarea la cererea NATO. Sper să primească Ministerul Educației ceva în plus având în vedere programul de dezvoltare al învățământului profesional și tehnic”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Ca de fiecare dată, e de aşteptat ca Executivul să taie din banii de investiţii, pentru a nu reduce cheltuielile înainte de alegeri. Iar asta va avea efecte negative asupra economiei.

„În momentul în care statul redirecționează aceste fonduri dinspre rondouri de flori, autostrăzi sau ce vreți dvs, așa-numitele investiții, toți cei care puneau stâlpi, puneau borduri, făceau o astfaltare nu o vor mai face și implicit acei oameni nu vor mai fi angajași în economia țării”, arată Cristian Păun, profesor de economie.

Anul acesta, prioritar pentru Guvern a fost ca primăriile să primească mai mulţi bani. Fondurile alocate programelor de investiţii locale au crescut cu 4 miliarde de lei faţă de 2013. Marile proiecte, în schimb, au fost văduvite de fondurile necesare. Au primit doar 3,3 miliarde de lei, adică doar 0,5 la sută din Produsul Intern Brut.