Pe lista noilor taxe pe care românii le vor suporta de anul viitor se numără cele puse pe proprietate. Cei care deţin imobile ar putea plăti în plus, în funcţie de destinaţia clădirilor. Este şi cazul întreprinzătorilor care şi-au amenajat magazine în apartamente pentru care achită impozite la fel ca pentru locuinţe.
Statul vrea să adune bani în plus la buget şi din taxarea suplimentară a veniturilor din chirii, impozitate în prezent cu 16%.
În plus, din scrisoarea de intenţie trimisă Fondului Monetar Internaţional reiese că Guvernul vrea să găsească noi categorii de plătitori de contribuţii sociale.
„Am menţionat mai devreme necesitatea de a reconsidera contribuţiile sociale. Să se mărească baza contribuţiilor în aşa fel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil. Toate sunt opţiuni care pot fi combinate diferit. Guvernul studiază impactul diferitelor combinaţii de măsuri şi suntem gata să discutăm aceste opţiuni cu dânşii”, a spus Andrea Schaechter, şefa delegaţiei FMI în România.
Categoriile vizate sunt profesiile liberale şi persoanele aflate în întreţinerea unor salariaţi cu venituri mari. Aceştia vor plăti contribuţii la şomaj, pensii şi sănătate.
Cu banii încasaţi din noile taxe, autorităţile se angajează să pună în practică promisiunile făcute. De la 1 ianuarie, Guvernul vrea să mărească venitul minim garantat, dar şi alocaţiile pentru susţinerea familiei.
Scenariul a fost folosit şi în cazul scăderii TVA pentru pâine, măsură care se va aplica de la 1 septembrie. Pentru a compensa scăderea încasărilor la buget, autorităţile au mărit accizele la alcool şi au introdus taxe pe aur, blănuri şi maşini puternice.
„Din sumele încasate suplimentar merg pe totalul de buget consolidat. Impactul de 300 de milioane la accize este calculat tot pe cele trei luni, în perioada cât a mai rămas până la sfârșitul anului”, a spus Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor.
Taxe mai mari se anunţă şi în energie, însă din 2015. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.