Guvernul ignoră instabilitatea de pe piețele externe și se împrumută înainte de alegeri

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În perioada următoare, țările membre ale zonei euro vor trece prin controlul bugetar. Miniștrii de finanțe vor trebui să-și justifice în fața celorlalți bugetele naționale, după noile reguli impuse de compactul fiscal. Vor trebui să și le justifice dar și în același timp să penalizeze derapajele celorlalți. Se anunță deja scandaluri. Franța, unul dintre liderii europeni, va depăși deficitul bugetar admis încă vreo doi ani. Michel Sapin, ministrul francez de finanțe, a anunțat că țara sa va face ajustarea cheltuielilor într-un ritm convenabil pentru ea, fără a răspunde la presiunile externe care-i cer o ajustare rapidă a cheltuielilor. Sapin chiar își permite să fie sarcastic.

„Vom vedea cum vor decurge discuțiile, vom vedea cum înțelege Comisia datele noastre. Pot fi destul de greu de înțeles și va trebui să le explicăm”, a spus Michel Sapin.

La final poate ieși un haos pentru că va conta puterea exemplului. Dacă economii de frunte, Franța sau Italia, nu respectă regulile, atunci statele din linia a doua se vor simți discriminate pentru că ele trebuie să joace așa cum li se dictează.

Peste toate a venit și inflația din zona euro, aflată la 0,3%, foarte departe de ținta de 2%. Europa are o economie cu o creștere foarte redusă și în același timp un risc major de deflație. E o combinație extrem de toxică. Noile date ar trebui să grăbească relaxarea cantitativă de la BCE, adică să fie pusă în funcțiune tiparnița de bani. Dar nici la Frankfurt lucrurile nu stau bine.

Piețele fac apel la tiparnița de bani

Există un conflict dur între Mario Draghi, șeful BCE, și Jens Weidmann, reprezentantul Germaniei în consiliu și guvernator al Bundesbank. Neamțul îi contestă constant deciziile lui Draghi, care vrea să tipărească bani în plus, spre disperarea Berlinului. Cumpărarea de obligațiuni ale statelor, ar fi prea mult pentru Germania. Și într-acolo se îndreaptă BCE. Chiar există discuții de a prelua obligațiuni ale Greciei. Weidmann merge doar pe reguli și statutul băncii centrale interzice achiziția de datorii suverane.

Cotidianul german Focus relatează, fără însă a cita surse, că în acest moment conlucrarea dintre Draghi și Weidmann este imposibilă, iar italianul nici măcar nu-i mai expune propunerile sale înainte reuniunii consiliului guvernatorilor de la BCE.

Prin nervozitatea din ultima perioadă, cu bursele europene în scădere constantă de mai bine de o săptămână, piețele cerșesc bani ieftini proaspăt scoși din tiparniță. Deja se vorbește de relaxare cantitativă la începutul anului viitor. Însă e nevoie de confirmări oficiale. Și dacă nu vin, acestea ar putea însemna așteptare lungă și extrem de nevrotică.

Frica Germaniei blochează intervențiile

Aceste evoluţii recente arată de fapt că pieţele au devenit dependente de banii ieftini, unul dintre riscurile asupra cărora s-a atras atenţia de la început. Dacă BCE dă drumul, se linişteşte dar nimic nu garantează că la final vor fi iarăşi scăderi şi să ajungem la criză.

Germania pare să fie „Gică contra”, dar parţial s-ar putea să aibă dreptate. De pildă, pe lângă inflaţa de 0,3% a apărut şi procentul despre aşa numita inflaţie de bază, care exclude preţurile volatile. Aceasta este în creştere la 0,8%. E şi un context care dă cu preţuri mici. Petrolul s-a ieftinit constant şi a tras în jos costurile utilităţilor. La alimente pe lângă anul bun agricol a mai apărut şi embargoul rusesc, cel care a făcut ca o mare parte din producţie să rămână în piaţa europeană şi să ducă preţurile mai jos.

Teama Germaniei este ca din politicile monetare de combatere a preţurilor mici să nu iasă un dezastru - stimularea inflaţiei în viitorul apropiat, alimentată de bani în exces.

România se împrumută înainte de alegeri

Şi, în acest mediu destul de ostil, România a anunţat că vrea să se împrumute pe pieţele externe. Finanţele vor să emită obligaţiuni de un miliard de euro, la o licitaţie care va fi organizată în următoarele săptămâni. Vor repede, înainte de alegeri.

E o perioadă proastă, dobânzile României cresc uşor, ca pentru toate ţările, şi dacă lucrurile nu se liniştesc, costurile vor urca.

Însă e o logică în această grabă să se facă împrumutul înainte de alegeri. După, se face adunarea pomenilor electorale, impactul asupra bugetului şi umflarea cheltuielilor publice pe deficit se taxează cu dobânzi mai mari.