Guvernatorul BNR, despre centurile ocolitoare ale Bucureștiului și Budapestei

Data publicării: 05.05.2016 13:42

Mai că nu este intervenție publică a guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în care acesta să nu arunce săgeți spre gestionarii infrastructurii rutiere românești. Nemulțumirile guvernatorului sunt cu atât mai acute cu cât anul viitor se sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire. Un secol după importantul eveniment istoric, România nu are nicio șosea modernă, rapidă care să traverseze Carpații. Nici dinspre Muntenia spre Transilvania și nici spre această regiune dinspre Moldova.

"În curând împlinim 100 de ani de la Marea Unire și Bucureștiul încă nu are o centură onorabilă, pe care să poți să mergi, nici cel puțin între DN1 și autostrada A1”, a spus Isărescu la un eveniment de prezentare a unei lucrări apărute sub egida băncii centrale.

Bancherul privește cu jind spre vest. ”Budapesta are una dintre cele mai frumoase centuri de autostrăzi pe care le-am văzut în Europa", a mai spus guvernatorul BNR.

Centura Budapestei, simbolizată M0, conectează nu mai puțin de șapte autostrăzi ce pleacă radial din capitala țării vecine, anume M1, M2, M3, M4, M5, M6 și M7 și are o lungime de aproximativ 78 de kilometri. Lungimea finală urmează să fie 108 kilometri.

Foto: Centura Budapesta, Wikipedia

La București, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a reușit să definitiveze lărgirea la două benzi a 30 de kilometri de pe Centura nord. Lipsesc însă intersecțiile denivelate, cel puțin giratorii decente de dirijare a traficului.

Foto: Centura București, Digi24

Vezi și un material Digi24 despre centurile ocolitoare ale capitalelor europene.

Nemulțumirile lui Isărescu se îndreaptă și spre infrastructura de transport destinată traversării munților. România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine. Bucureştiul este pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi, spunea în august 2014 Mugur Isărescu.

"Când cineva studiază economia are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investişii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică (...) M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm, şi nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni", a adăugat Isărescu.

“Mai avem multe lucruri de făcut. Avem, de exemplu, îmi spun şi eu obsesia mea, să trecem odată Carpaţii cu autostradă, să legăm direct nu numai Transilvania, dar şi Bucureştiul, şi Moldova, şi Dobrogea de Europa. Deci, eu cred că suntem în Europa, dar drumul nostru european nu s-a terminat. El trebuie să fie consolidat”, spunea și în martie 2016 guvernatorul.

Din păcate însă mai toate proiectele de autostrăzi destinate traversării Carpaților schioapătă. Dinpre Moldova spre Transilvania nu se întâmplă mai nimic în sensul că în perioada financiară 2014-2020 urmează să fie făcute ceva studii de fezabilitate pentru o astfel de autostradă, construirea propriu-zisă urmând să înceapă cândva. Mai la sud de Carpați, pe Valea Prahovei, CNADNR pare a trena proiectul. Licitațiile pentru mai multe tronsoane au fost anulate și acum CNADNR spune că ar vrea mai întâi să facă proiectul, pentru a licita doar execuția. Către vest, pe Valea Oltului, încă se lucrează la traseul autostrăzii A1 care, cel mai probabil, n-are șanse să fie terminată până în 2020, când se va termina actualul exercițiu financiar al Uniunii Europene.