Grâu românesc refuzat de Egipt. Ce arată analizele Ministerului Agriculturii

Transportul de grâu românesc refuzat de egipteni avea o proporție de infestare cu o ciupercă de o mie de ori mai mic decât limita admisă, anunţă Ministerul Agriculturii. Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, nu a mai vrut să cumpere 63 de mii de tone pregătite pentru livrare în portul Constanţa, pe motiv că este contaminat cu o ciupercă ce poate provoca o intoxicaţie gravă.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Ciuperca se numeşte "cornul secarei" şi este inofensivă în cantităţi mici. Însă după mai multe decizii contradictorii, autorităţile egiptene au decis să blocheze toate importurile de grâu care au urme ale acestei ciuperci.  Nu este pentru prima dată când Egiptul refuză un transport din acest motiv. S-a întâmplat la fel cu operatori din Franţa la începutul anului.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, spune că în spatele acestor decizii ar fi o strategie de business a egiptenilor, care caută motive pentru blocarea anumitor contracte în schimbul promovării altora.  Asemenea practici au devenit obişnuinţă în cazul importatorilor care primesc oferte mai bune şi renunţă la contractele iniţiale încheiate cu producătorii români, a arătat Irimescu.

„Se pare că ar fi vorba de o interpretare greşită, ca să spun aşa, a operatorilor din Egipt, în condiţiile în care au apărut oferte favorabile din partea altor operatori din lume, aplică o politică de exigenţă maximă”, a declarat Achim Irimescu. „Să amintim că în momentul în care Federaţia Rusă a vrut să limiteze importurile din Uniunea Europeană, a introdus standarde, limite, care nu se pot detecta ştiintific. Sunt practici de acest gen. Noi putem verifica cu autorităţile, dar sunt operatori economici care aplică astfel de practici”, a subliniat ministrul agriculturii.

„Eu am propus colegilor să discutăm cu Ambasada Egiptului, dar în afară de a avertiza asupra acestor practici este greu să ne imaginăm că se poate face mai mult”, a adăugat Irimescu.

„Concluzia este că grâul nostru este foarte bun calitativ”, a punctat ministrul.

BUSINESS CLUB. Cum și de ce s-a ajuns la această situație

Este o perioadă în care recoltele din zona Mării Negre sunt abundente, iar preţurile sunt mici, aşa că Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, îşi permite excesul de zel. Însă traderii ameninţă cu creşterea preţurilor, ca să îşi recupereze banii pe grâul blocat în porturi.

Ţara noastră exportă anual un milion şi jumătate de tone de grâu în Egipt.

Lotul de 63.000 de tone care a fost respins de curând de egipteni este unul uriaş. Reprezintă peste 5% din vânzările anuale de grâu românesc în Egipt.

Traderii de cereale din ţara noastră nu sunt singurii afectaţi de excesul de zel al autorităţilor de la Cairo, care au transmis mesaje contradictorii încă de la finele anului trecut.

Precedentul

În luna decembrie, Egiptul a refuzat să importe grâu francez care avea urme de cornul secarei. Şi, în vreme ce autorităţile egiptene le dădeau asigurări traderilor că vor accepta grâu cu o concentraţie a ciupercii de 0,05%, a crescut numărul transporturilor blocate în porturi, în ciuda încadrării în acest nivel.

Importurile erau refuzate de o autoritate de siguranţă alimentară care funcţiona după un regulament propriu, conform căruia chiar şi cea mai mică urmă de ciupercă era de ajuns pentru interzicerea importului.

În cele din urmă, autorităţile egiptene s-au pus de acord. La sfârșitul lunii trecute, au renunţat definitiv la standarul internaţional de 0,05% şi au adoptat politica de tolernaţă zero pe care deja o practica instituţia responsabilă cu siguranţa importurilor. Iar transportul blocat în portul Constanţa este primul afectat de noile reguli stricte.

Egiptul și grâul românesc

Egiptul reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru grâul din România şi, în acelaşi timp este cel mai mare importator mondial de grâu. Cu o agricultură insuficient de dezvoltată, egiptenii au o instituţie specială care cumpără cantităţi uriaşe de cereale de peste hotare, mai ales din Franţa şi din zona Mării Negre.  Statul subvenţionează pâinea vândută populaţiei.

Anul trecut, Egiptul a cumpărat peste un milion de tone de grâu românesc.

Însă regulile stricte de siguranţă alimentară îngreunează aceste tranzacţii. Traderii spun că le este aproape imposibil să livreze grâu complet lipsit de ciuperca interzisă de autorităţile egiptene. Şi, ca să îşi recupereze banii cu transporturile blocate, companiile din această piaţă ameninţă că vor creşte preţurile pentru alte loturi.

În acest moment grâul are un preţ destul de mic pe pieţele internaţionale. Deşi recoltele din Franţa au fost slabe, în ţările de la Marea Neagră, inclusiv în România, au fost neobişnuit de mari. Aşa că autorităţile de la Cairo îşi pot selecta furnizorii de cereale pentru moment.

Totuşi, dependenţa Egiptului de grâul de import este prea mare pentru a bloca un număr ridicat de transporturi.