Gazele de şist, un pericol controlat

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

După ce au făcut radiografia solului în apropiere de Pungeşti, americanii de la Chevron şi-au mutat toate utilajele în Dobrogea, unde au concesionate trei perimetre. Aici, utilajele întinse pe 1.100 de kilometri vor face harta subsolului.

Aparatele înfipte în pământ captează unda seismică produsă de explozii sau de mașinile uriașe.

„Greutatea maşinii este în jur de 22 de tone acesta este modelul frantuzesc, evaluat la jumătate de milioan de euro”, a explicat Romel Blindu, tehnician.

Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor americanii de la Chevron vor afla dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu ajutorul cărora vor afla şi volumul zăcământului de gaze.

„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După ce vom trece la faza următoare, cea de producţie sau de exploatare, aceea va dura 25 până la 30 de ani”, a explicat Thomas Holst, director general Chevron Romania.

Petroliştii spun că fracturarea hidraulică va fi folosită abia când se va începe extragerea gazelor. Şi nici atunci nu ar avea de ce să se teamă oamenii. Exploatarea gazelor de şist poate duce la poluarea pânzei freatice şi la apariţia în zonă a unor microseisme numai în cazul unor accidente sau a unor situaţii excepţionale, spun specialiştii. Dacă operaţiunile se fac ca la carte, riscurile sunt minime.

„Se teme toată lumea este că se infestează apa. Ea nu se poate infesta cu lichidul care se introduce pentru a se face fracturarea hidraulică pentru că de la zona de fracturare şi până la acquiferul respectiv am o succesiune de roci, de 500 de metri minumum”, explică Cornel Dinu, prof. dr. la Facultate de Geologie şi Geofizică.

Un alt posibil efect, dacă fracturarea nu este făcută corect, este apariţia unor mici cutremure de o magnitudine de cel mult 2,8 pe scara Richter.