Gazele de şist, un pericol controlat

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Ilie Bolojan i-a sunat pe Elena Lasconi și Mircea Geoană

Ciucă, despre retragerea lui Orban din cursa pentru Cotroceni: Mie îmi pare foarte rău

Ambasadorul Ucrainei la București, la 1.000 de zile de la război: Nu putem lăsa Rusia să ajungă la granița României, la gurile Dunării

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova

„Îngropată sub un morman de dosare şi metal”

După ce au făcut radiografia solului în apropiere de Pungeşti, americanii de la Chevron şi-au mutat toate utilajele în Dobrogea, unde au concesionate trei perimetre. Aici, utilajele întinse pe 1.100 de kilometri vor face harta subsolului.

Aparatele înfipte în pământ captează unda seismică produsă de explozii sau de mașinile uriașe.

„Greutatea maşinii este în jur de 22 de tone acesta este modelul frantuzesc, evaluat la jumătate de milioan de euro”, a explicat Romel Blindu, tehnician.

Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor americanii de la Chevron vor afla dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu ajutorul cărora vor afla şi volumul zăcământului de gaze.

„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După ce vom trece la faza următoare, cea de producţie sau de exploatare, aceea va dura 25 până la 30 de ani”, a explicat Thomas Holst, director general Chevron Romania.

Petroliştii spun că fracturarea hidraulică va fi folosită abia când se va începe extragerea gazelor. Şi nici atunci nu ar avea de ce să se teamă oamenii. Exploatarea gazelor de şist poate duce la poluarea pânzei freatice şi la apariţia în zonă a unor microseisme numai în cazul unor accidente sau a unor situaţii excepţionale, spun specialiştii. Dacă operaţiunile se fac ca la carte, riscurile sunt minime.

„Se teme toată lumea este că se infestează apa. Ea nu se poate infesta cu lichidul care se introduce pentru a se face fracturarea hidraulică pentru că de la zona de fracturare şi până la acquiferul respectiv am o succesiune de roci, de 500 de metri minumum”, explică Cornel Dinu, prof. dr. la Facultate de Geologie şi Geofizică.

Un alt posibil efect, dacă fracturarea nu este făcută corect, este apariţia unor mici cutremure de o magnitudine de cel mult 2,8 pe scara Richter.