”Primul lucru pe care ministrul de finanţe (Anca Dragu – n.red.) trebuia să îl facă încă de ieri, era să demareze o investigaţie pentru a stabili în ce măsură afacerea Panama Papers a dus la păgubirea bugetului României şi cum a afectat contribuabilul român. Asta au făcut deja miniştrii de finanţe din ţările civilizate”, spune fostul ministru de Finanțe, Ioana Petrescu într-o postare numită ”Panama Papers: de ce ministerul de finante tace si ce ar trebui facut”.
Ioana Petrescu are și o explicație a faptului că aproape două zile Anca Dragu n-a avut nicio reacție.
În echipa acesteia ar exista persoane care au avut firme în off-shore-uri. ”E cam greu să te declari luptător împotriva marii evaziuni când ai chiar în conducerea ministerului oameni care au avut off-shoruri. Adică, atunci când ai pus lupul paznic la oi!”, spune Petrescu.
Referirea este făcută la secretarul de stat Gabriel Biriș. Potrivit presei care preia informații din declarația sa de avere, Biriș a fost acționar la două firme din Cipru. Trebuie precizat însă că Cipru are un regim fiscal relaxat însă nu poate fi numit un off-shore căci țara mediteraneană are semnate tratate de evitare a dublei impuneri cu numeroase țări, printre care și România.
În opinia fostului ministru, puterea trebuie să se orienteze în primul rând pe combaterea metodelor de evitare a impozitării practicate de marile companii și de abia apoi pe taxarea populației. ”Panama Papers, o investigaţie jurnalistică de proporţii dezvăluie că în timp ce omul de rând plăteşte taxe, oamenii puternici şi cu mulţi bani cred că regulile nu sunt făcute şi pentru ei. Aceştia folosesc firme înregistrate în paradisuri fiscale ca să nu plătească taxe, să facă evaziune fiscală şi să spele bani, asta în timp ce conduc ţări şi cer bani de la populaţie pentru pensii şi salarii. Alţii se prefac că susţin mediul de afaceri şi cer răspicat că statul să colecteze mai mulţi bani la buget. Întotdeuana am crezut că trebuie să începem cu stârpirea marii evaziunii.”, spune ea.
Petrescu relatează chiar cât de greu i-a fost să promoveze în Ronânia un tratat european de liber schimb de date fiscale şi financiare între 52 de ţări, inclusiv paradisuri fiscale, precum Anguilla, Insulele Bermude, Lichtenstein şi Insulele Seychelles. ”Acest tratat va intra în vigoare în 2017 şi va face ca tipul de activităţi de genul celor din Panama Papers să fie mult mai greu de ascuns”, afirmă ea.
După modelul fostului șef al ANAF care zilele trecute a acuzat o ”colcăială de interese” între mediul de afaceri, diplomații străini și clasa politică, Ioana Pterescu a vorbit marți de o consirație a unor miniștri și oameni de afaceri împotriva legislației fiscale. ”Aş putea să scriu o carte despre cât de greu a fost că România să ajungă parte a acestui acord. Am primit girul Guvernului de a semna acest tratat cu câteva minute înainte de ceremonia de semnare. La ultima şedinţă de guvern în care participam în calitate de ministru al finanţelor, unul dintre miniştri a amânat semnarea ordonanţei de urgenţă care crea cadrul legal pentru derularea tratatului. O săptămână mai târziu, îndată ce a ocupat fotoliul de ministru al Finanțelor, a scos prevederea privind schimbul de informaţii finaciare între bănci şi ANAF din proiectul de ordonanţă. Pe de altă parte, mediul de afaceri s-a împotrivit vehement prevederii din Codul de procedură fiscală care reglementa colectarea de date financiare, iar presa a acuzat că prin schimbul de informaţii fiscale şi financiare se doreşte impozitarea diasporei.” Cel mai probabil referirile Ioanei Petrescu au fost făcute la Darius Vâlcov, ministru pentru buget în timpul mandatul ei și ministru de Finanțe imediat după retragerea ei.