La doi ani de guvernare PSD-PNL, economia arată mai rău decât în prognoze, mult mai rău decât în promisiuni și incomparabil mai rău decât în alte state europene: inflația, dobânzile și deficitul bugetar au atins vârfuri impresionante și au rămas ridicate.
Marcel Ciolacu ar fi trebuit să vină săptămâna trecută la Ora Prim-ministrului, la Senat, pentru a da explicații cu privire la situația economică dezastruoasă în care a ajuns România din cauza guvernării PNL-PSD. Dar nu a venit și, probabil, nici nu va veni.
Dar gata cu șmecheria, cum zice însuși domnul premier Ciolacu. Să vedem cifrele, pentru că cifrele nu mint:
• Coaliția PSD-PNL a preluat guvernarea cu un deficit bugetar de 39,36 de miliarde de lei în august 2021, ceea ce reprezenta 3,35% din PIB. În doar patru luni de „coaliție a stabilității”, au dublat deficitul bugetar, care a ajuns la 80 de miliarde de lei, adică 6,72% din PIB, la finalul lui 2021. După un an de coaliție „responsabilă”, deficitul ajunge la 73 de miliarde de lei, iar la finalul lui 2022 deficitul a ajuns la 121 de miliarde de lei. Acum, la doi ani de stabilitate, deficitul a depășit 200 de miliarde de lei!
Pe scurt, guvernarea PSD-PNL a adăugat la datoria fiecărui român peste 1.000 de lei, adică cinci pensii medii. Un pensionar nespecial, unul dintre cei 5 milioane de pensionari care au muncit o viață întreagă, trebuie să rabde cinci luni – să nu mănânce nimic – pentru a achita nota de plată a dezmățului PSD-PNL. Ei nu au băut, nu au mâncat, nu au dansat, dar plătesc distracția altora.
- De când este Marcel Ciolacu prim-ministru, românii sunt mai datori cu circa 30 de miliarde de lei, adică 215 milioane de lei pe zi, 9 milioane pe oră. Sunteți scump, domnule prim-ministru, foarte scump. La învestire, Marcel Ciolacu spunea că „o să încerc să mă ridic la nivelul așteptărilor românilor”. N-a reușit. Cu siguranță, românii nu și-au dorit să fie îndatorați până peste cap și să li se bage adânc mâna în buzunar.
- La finalul lunii decembrie 2022, deficitul bugetar a ajuns la 81 de miliarde de lei, chiar mai mult cu 1 miliard decât în 2021, an de pandemie, an neobișnuit din punct de vedere economic și social. Au dat drumul la inflație ca să crească veniturile la buget, astfel că deficitul raportat la PIB a fost de 5,7%.
- De când a preluat Marcel Ciolacu guvernarea, cheltuielile au explodat. Dacă în primele opt luni ale anului cheltuielile au crescut cu 9,4% față de anul anterior, ulterior ritmul de creștere a depășit și 20%, în special la bunuri și servicii.
Cum Dumnezeu face PSD că Ordonanța de reducere a cheltuielilor, cea din mai 2023, a dus la creșterea cheltuielilor! Cum?
Coaliția stabilității a preluat o datorie publică de 550,3 miliarde de lei, la sfârșitul lunii august 2023 a fost de 736 de miliarde de lei, iar până la sfârșitul anului se va apropia de 800 de miliarde de lei, cam 50% din PIB. Singurul lucru stabil în coaliția lui Ciolacu este inconștiența!
Cu alte cuvinte, suntem în al treilea an în care înregistrăm creștere economică, dar și o creștere mai accentuată a datoriei publice. Adică nu ne dezvoltăm că muncim mai bine și mai eficient, ci creștem pe datorie! Creștere economică din deficite bugetare mari nu e bine! Dacă nici atunci când înregistrăm creștere economică Guvernul Ciolacu nu e în stare să susțină cheltuielile, atunci ce se va întâmpla în caz de recesiune? Să nu dea Dumnezeu să aflăm prea curând, dar în trimestrul II 2023 am înregistrat o creștere economică de doar 1,7% față de trimestrul I 2023.
De doi ani, românii se confruntă cu cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani. Oamenii simpli, nespecialii, au sărăcit. I-a sărăcit PSD și PNL, mână în mână! În luna august 2021 rata inflației era de 5,3% an/an. La patru luni distanță, în decembrie 2021, rata inflației a ajuns la 8,2% an/an. Anul 2022 a fost înțesat de măsuri proaste, populiste, care au stimulat creșterea prețurilor, iar reacția Guvernului a fost să le ofere vouchere de câteva sute de lei. Rata inflației a atins maximul istoric în luna noiembrie 2022: 16,8% an/an. Prețurile au crescut în special pentru produsele alimentare, ceea ce a făcut ca persoanele cu cele mai mici venituri să fie cele mai afectate. Alimentele de bază au înregistrat creșteri colosale de preț: ulei (+37%), făină (+33%), zahăr (+64%), unt (+45%), ouă (+36%) și cartofi (+35%).
În anul 2023, România a rămas în topul țărilor inflaționiste, iar în luna septembrie 2023 rata inflației a fost 9,2% a doua cea mai ridicată rată a inflației din UE.
Cum explică premierul Ciolacu faptul că România este în topul creșterilor de prețuri din UE? Oare nu deficitul bugetar este cauza? Să nu mai pomenească factori precum prețuri la energie și război, pentru că acești factori acționează în toată Uniunea, adică și acolo unde inflația a scăzut la sub 3-4%. Iar din creșterea prețului la energie cel mai mare beneficiar a fost statul! S-au plâns de prețul energiei, dar au uitat să menționeze că principalul producător de energie electrică din România (aproximativ 70% din piață) este statul, prin Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia. Iar principalul producător de gaze naturale este tot statul, prin Romgaz, care deține aproximativ 60% din piața de gaze. Profiturile lor au explodat în 2022, la fel ca dividendele, impozitele și taxele încasate de stat de la aceste companii.
Ca urmare a creșterii galopante a ratei inflației, BNR a ridicat treptat rata dobânzii de politică monetară. BNR a crescut în doi ani rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% p.a., cât era când s-a format coaliția actuală de guvernare, la 7% p.a., cât este în prezent. Ratele de dobândă chiar și la cele mi ieftine credite sunt de minimum 7-10%. Astfel, un român care a contractat un credit de 500.000 de lei (circa 100.000 de euro), pe 30 de ani, la o rată a dobânzii de 7% va plăti o rată lunară de circa 3.300 de lei. La finalul celor 30 de ani, el va rambursa 1,2 milioane lei pentru cei 500.000 de lei împrumutați. Îi plătesc premierul și ministrul Finanțelor PNL-ist diferența? Și tot acestor oameni le cresc taxele și impozitele pentru că „gata cu șmecheria”.
Marcel Ciolacu a început un concurs cu PNL cine crește mai mult taxele, pentru a-și proteja baronii, pilele și specialii. De exemplu, au supraimpozitat contractele de muncă part-time, astfel că o persoană care muncește două sau patru ore plătește dări către stat ca și cum ar munci și ar primi salariu pentru opt ore. Aceste contracte nu înseamnă că oamenii sunt evazioniști și vor să înșele statul, ci că piața muncii este flexibilă. Oricum, România avea cel mai mic număr de contracte de muncă part-time din UE, adică nu erau aceste contracte un vehicul evazionist.
Domnule Ciolacu, de ce îi urâți și disprețuiți pe românii care muncesc? Creșterea prociclică a fiscalității ați justificat-o prin nevoia de a opri șmecheria. A folosi pârghii fiscale pentru stimularea unor domenii de activitate, pentru atragerea unor investiții înseamnă politică fiscală, nu șmecherie. V-au mai păcălit că marile firme se sustrag plății impozitului pe profit, așa că ați venit cu formula de impozit la impozit pentru orice firmă mai mare. De ce nu acționați asupra evazioniștilor? De ce nu modernizați ANAF? De ce nu faceți Direcția de Mari Contribuabili una funcțională, care să colecteze 70% din veniturile fiscale (în loc de sub 50%, în prezent), așa cum a fost gândită și așa cum se întâmplă în orice țară normală? Anul acesta, ați venit cu o altă serie de creșteri de taxe și impozite. Tind să cred ca scopul dumneavoastră este să sufocați mediul privat. Ați obligat oamenii care muncesc cinstit să plătească taxe și impozite mai mari, pentru a suporta cheltuielile nesăbuite ale statului.
Microîntreprinderile vor plăti de la 1 ianuarie 2024 de trei ori mai mult la stat, față de cât plătesc în prezent. Ele sunt o componentă vitală a economiei noastre, oferă locuri de muncă, stimulează inovarea. Reducerea plafonului va descuraja antreprenoriatul și va avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu.
Disprețul lui Marcel Ciolacu pentru profesiile liberale și antreprenori se traduce prin creșterea, chiar triplarea dărilor către stat din ianuarie 2024. Dar cine l-a convins pe premier că microîntrepriderile sunt miliardari excentrici, sub acoperire, al căror scop este evaziunea fiscală? Poate n-ar strica să facă domnul Ciolacu curățenie în rândul consilierilor săi.
Au hotărât ca de la 1 ianuarie 2024 firmele mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei pe an, să plătească, pe lângă impozitul pe profit, și impozit pe venit. Această impozitare va afecta negativ firmele, dar mai ales consumatorii, întrucât vor crește prețurile la bunurile și serviciile oferite de aceste firme. Au decis creșterea impozitelor sub pretextul scăderii evaziunii fiscale. O creștere a impozitelor nu va duce la reducerea a evaziunii fiscale, din contră, va duce la creșterea evaziunii. Avem cea mai mică rată de colectare a TVA din Europa. Asta înseamnă ca avem cea mai mare evaziune fiscală din Europa!
Impactul acestor măsuri nu îl știe domnul Ciolacu, dar nici nu îl interesează, important este să se termine cu șmecheria, deși nu am înțeles care erau șmecherii. Că doar nu specialii sunt șmecheri...
Vor să colecteze 100 de miliarde de lei în plus până în 2028, făcând o economie de 16 miliarde de lei și mai au curaj să iasă public să vorbească despre un efort egal de reducere a „găurii bugetare”, când în realitate efortul este de 85% pe mediul privat şi de 15% pe aparatul bugetar.
Relația cu finanțele publice au terminat-o definitiv! Au aprobat și implementat cel mai nerealist buget și vor termina anul cu un derapaj bugetar de peste 50%, adică deficitul va depăși 6,6% din PIB, deși ar fi trebuit să fie 4.4%. Este cel mai mare derapaj din istoria recentă, mai mare chiar decât în 2008, fatidic an de criză, an electoral, an de „colaborare” PNL – PSD.
Premierul Ciolacu ar trebui să spună de ce nu face rectificarea bugetară. Cine i-a dat așa un sfat prost și cum l-a convins? Fără bani și cu derapaje bugetare uluitoare, premierul a decis distrugerea oricărei reguli elementare din finanțele publice. A devenit baronul baronilor – probabil asta i-a plăcut la propunerea de a trece la politica fiscal-bugetară din pix – ia orice bănuț dosit prin vreun cont, prin vreun buzunar, îl pune în fondul de rezervă și de acolo îl dă cui vrea el. Astfel, salariul fiecărui angajat la stat depinde de dispoziția premierului, pentru că în buget au pus bani de salarii numai pentru opt-nouă luni din cele 12. Da, se știa de mult că Guvernul nu mai are bani.
De ce nu reduc cheltuielile ineficiente ale statului? De ce nu înjumătățesc posturile de secretari de stat? Înțeleg, e mai simplu să bagi mâna în buzunarul românilor decât să-l trimiți acasă pe vreun baronel, să nu îl superi pe vreunul de la partid.
Domnule Ciolacu, mai țineți și cu românii de rând, nu numai cu baronii și cu specialii!
