„Pe lângă cumpărătorii cunoscuți, marile firme cu experiență în agricultură, apar speculanții. Câțiva cumpără zeci de mii de hectare, au fost astfel de tranzacții”, a explicat Flavius Pop, consultant, Departamentul Investiții DTZ Echinox, în emisiunea „Catalog imobiliar” la Digi24.
„Sunt câțiva investitori din imobiliarul românesc care vor să-și diversifice portofoliul. Mulți se orientează către piața agricolă, este o plasă e siguranță. În ultimii cinci ani, de când s-au accentuat scăderile pe piața imobiliară, prețul terenurilor agricole a crescut semnificativ”, a precizat el.
„Prețurile își continuă trendul ascendent, suntem departe de alte state din UE. În Austria costă 12.000 de euro hectarul, în Polonia 10.000 de euro, în Danemarca 33.000 de euro hectarul, în Italia 18.000 de euro. Sunt diferențe mari. Continuând proiecția, în 2017 vom avea o medie de 5.000 de euro pe hectar. Din discuțiile cu investitorii străini, sunt convinși că vom depăși pragul de 5.000 de euro. Se va nivela cu cel al UE, dar mai avem”, a declarat Flavius Pop.
„Jocurile au fost aranjate. Marile companii și-au făcut deja achizițiile, acum vor extindere. Speculanții au venit în ultima perioadă, se orientează pe creșterea prețului terenurilor”, a adăugat el.
Politicienii își descoperă pasiunea pentru agricultură
Pământul este noua monedă de schimb pentru cei care vor să facă investiţii pe timp de criză. Iar politicienii au simţit imediat asta. Tot mai mulţi îşi descoperă pasiunea pentru agricultură şi îşi cumpără zeci de hectare de pământ. Sunt investiţii puse la adăpost pe timp de criză. Doar în ultimii doi ani, preţul unui hectar de pământ a crescut cu 60%. Chiar şi aşa este încă de trei ori mai ieftin decât cel din alte state europene.
România are suprafeţe întinse de pământ bun pentru agricultură. Cum mulţi investitori au văzut în acest sector o adevărată mină de aur, preţul unui hectar de teren a urcat spectaculos în ultimii doi ani, de la 2.000 la peste 3.000 de euro. Cele mai ieftine terenuri sunt cele din Moldova, iar cele mai scumpe în Muntenia şi Banat. Valoarea terenului creşte în funcţie de caracteristici, spun specialiştii. „În funcţie de calitatea terenului, de comasarea lui, în funcție de suprafețele cuprinse, fertilitatea, apropierea de sursele de irigații, tipul de cultură”, explică Adrian Crivii, directorul unei companii de evaluare.
Preţul unul hectar de teren rămâne însă şi de trei ori mai mic decât în restul statelor europene, pentru că de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de diverse probleme legale. „Trebuie să avem actele în ordine, ceea ce nu este cazul în 80 % din situațiile din România, investitorul dacă vrea să comaseze se poate trezi în situația de a face el cadastrul”, a subliniat Ilias Papageorgiadis, specialist imobiliar.
Pentru că are potenţial, agricultura a devenit tentantă pentru mulţi politicieni, care au investit în proprietăţi agricole. Deputatul PDL Elena Udrea vrea să îşi cheltuiască toţi banii din conturi pentru a investi în teren arabil. Negociază cumpărarea a 80 de hectare, iar în viitor vrea să cultive pomi fructiferi pe o mie de hectare. Fostul ministru al turismului are şi un regret. Nu a găsit teren agricol lângă cel cumpărat de familia preşedintelui Traian Băsescu, unde, de altfel, preţul s-a dublat între timp.
„E foarte greu să mai găsești teren la Nana. Eu cumpăr câte un hectar, câte doua, câte cinci, urmând să le comasez în timp”, a declarat Elena Udrea. „Cred totuți că doamna Udrea e mult mai bună la agricultura decât mine și nu aș vrea să intrăm în competiție pe acest domeniu”, a spus premierul Victor Ponta.
Pe lista politicienilor care investesc în agricultură sunt deputaţi care au şi peste 400 de hectare. Statul garantează jumătate din valoarea unui credit luat pentru cumpărarea terenurilor agricole.
„Este o recunoaştere indirectă a faptului că agricultura are un viitor. Eu sper că toate aceste investiţii care se fac indiferent de numele politicanului să nu se facă doar din demagogie politică, ci cu adevărat în scopul de a lucra terenul, de a crea locuri de muncă şi creştere economică”, a explicat ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
România are 10 milioane de hectare de teren arabil, iar dintre acestea în jur de 4 milioane sunt în proprietarea micilor fermieri.