România are într-adevăr unele din cele mai mici salarii din Europa, dar soluția nu este creșterea mecanică a acestora, ci una corelată cu productivitatea economiei, spune consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Totodată consilierul lui Isărescu afirmă că discursul public împotriva naționalelor este populist. România se dezvoltă de 150 de ani cu banii companiilor străine spune el.
România trebuie să majoreze salariile, pentru că nu poate rămâne cu o forţă de muncă descurajată, având în vedere că ţara se situează pe penultimul loc în Europa, cu 5,4 euro plătiţi pentru ora de muncă, doar înaintea Bulgariei, însă există riscul ca guvernul să ajungă în situaţia de “a da cu o mână şi să ia cu două mâini”, a declarat duminică Adrian Vasilescu. Executivul trebuie să apese mai multe pedale, nu doar cea a salariilor, ci şi a vitezei creşterii economice, care să se menţină sustenabilă.
Una dintre pedale este de a nu ceda la viteza de creştere economică, pentru că este nevoie de viteză în continuare, însă aceasta nu este suficientă, ci creşterea economică trebuie să fie şi sustenabilă, “adică să aibă nişte proptele”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat miercuri că majorările salariale sunt inevitabile în România, deoarece în marile sectoare ale economiei este o criză de forţă de muncă, însă acestea trebuie ţinute sub control, pentru a rămâne rezonabile şi trebuie păstrate echilibrele macroeconomice.
Vasilescu a citat date publicate de Eurostat, potrivit cărora România se situează pe penultimul loc în Europa la salarii, cu 5,4 euro pe ora de muncă, depăşind Bulgaria, care plăteşte cu 4,4 euro ora de muncă, însă cu mult sub nivelul din Danemarca, unde ora de muncă este răsplătită cu 40 de euro.
Astfel, consultantul băncii centrale punctează că este nevoie de schimbarea paradigmei, accentuând ideea că România nu mai poate rămâne cu salariile la acest nivel, mai ales având în vedere că 3,3 milioane de persoane au plecat din populaţia activă a ţării pentru a lucra în alte state, iar în ţară a rămas o forţă de muncă descurajată.
Mai mult, el a arătat că, deşi România a avut cele mai mari ritmuri de creştere economică în UE în ultimii ani, se situează pe penultimul loc în UE, tot în faţa Bulgariei, la capitolul bunăstarea populaţiei, exprimată prin PIB-ul pe cap de locuitor, cu toate că ocupă poziţia a şaptea la mărimea populaţiei.
Vasilescu a evidenţiat zece ţări care au populaţie mai mică decât a României, însă au realizat un PIB superior. Printre acestea se numără Olanda, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca, Grecia sau Cehia.
“Problema nu este dacă România îşi permite să crească salariile, este dacă-şi permite să rămână cu veniturile îngheţate. Corelaţia între creşterea salarială şi cea a productivităţii este ca legea gravitaţiei, nu s-a schimbat nimic. Nu putem schimba raportul cu productivitatea, aşa că nu ne putem uita numai la salarii. Riscul cel mai mare este să ajungem în situaţia unui guvern să dea cu o mână şi să ia cu două mâini”, a precizat Vasilescu.
Pe de altă parte, Vasilescu a atras atenţia că trebuie urmărită permanent corelaţia dintre PIB-ul potenţial, care exprimă puterea unei ţări de a realiza PIB, şi PIB-ul realizat efectiv, întrucât există un risc foarte mare dacă PIB-ul potenţial este acoperit cu salarii.
“PIB-ul e un factor economic care se realizează şi se consumă concomitent. În PIB intră salarii, dar poţi să dai salarii care să depăşească PIB-ul potenţial, iar dacă PIB-ul potenţial e acoperit cu salarii, ecuaţia s-a stricat şi ăsta e un risc imens”, a semnalat reprezentantul BNR.
Interviul integral îl puteți urmări AICI.
Documentul „Criza a făcut lumea incertă, vulnerabilă și riscantă” despre care vorbește Adrian Vasilescu în emisiune îl puteți consulta AICI.