Ședință de politică monetară la BNR: Cele șase frici ale Băncii Centrale

Banca Centrală a dat publicității marți minuta ședinței de politică monetară de marțea trecută. Minuta trece în revistă riscuri dar și temeri cu influențe asupra dezechilibrelor monetare.

Piața muncii este unul dintre aspectele care îngrijorează membrii Consililului de Administrație al BNR, întrunit săptpmâna trecută. Care sunt temerile? „Membrii Consiliului au reliefat în acest context situația încordată a pieței muncii, evocând inclusiv noul minim istoric, de 4,1 la sută, atins de rata șomajului BIM în luna septembrie. S-a apreciat că tensiunile pieței, ce induc în sine presiuni salariale, se vor menține ridicate în perspectivă apropiată, date fiind intențiile solide de angajare relevate de unele sondaje de specialitate, fluctuația crescută de personal din cursul acestui an și dificultățile sporite evidențiate în recrutarea de personal calificat, inclusiv pe fondul emigrației masive în rândul persoanelor în vârstă de muncă”, se arată în minută.

Deficitul de cont curent în creștere. Indicatorul arată fluxurile de bunuri și servicii ale României în relație cu exteriorul. Deficit de cont curent mare semnifică probabilitate mare de împrumuturi și îndatorare externă, la dobânzi în creștere. „Preocupantă a fost considerată și reintensificarea ritmului anual de creștere a deficitului de cont curent – inclusiv pe seama relativei înrăutățiri a balanței veniturilor primare, precum și a celei a veniturilor secundare –, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiții străine directe și transferuri de capital”, spune BNR.

Prețurile sunt alt factor necunoscut pentru BNR. Este vorba de prețurile administrate de stat dar și evoluțiile internaționale ale unor prețuri, cum ar fi cel al petroului. „Importante au fost considerate cele aferente mișcării cotației petrolului și ajustărilor prețurilor administrate, îndeosebi pe segmentul prețurilor gazelor naturale şi energiei electrice, inducând riscuri în sens ascendent la adresa evoluției pe termen scurt a inflației.

S-a semnalat și posibila creștere peste așteptări a prețului produselor din tutun, dar și a prețurilor unor produse alimentare, pe fondul evoluției cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și al epidemiei de pestă porcină, apreciindu-se că un asemenea context rămâne relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu”.

Veniturile în sectorul bugetar, deciziile imprevizibile ale Guvernului sunt alți factori de risc. „În opinia membrilor Consiliului, condițiile tensionate de pe piața muncii, precum și conduita politicii fiscale și a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puțin în viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile execuției bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum și incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare și programului bugetar al anului 2019, dar și potențialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar și altor venituri”.

Absorbția slabă de fonduri europene și investițiile scăzute sunt alte temeri la BNR. „Preocupantă a fost considerată de către membrii Consiliului probabila contribuție negativă adusă în acest an la avansul PIB de formarea brută de capital fix, cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei. S-au evocat contracția amplă suferită de volumul lucrărilor de construcții în primele opt luni ale anului, absorbția sub nivelul programat a fondurilor europene și structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investițiilor publice. A fost semnalată de asemenea scăderea volumului investițiilor străine directe. În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creșterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent”.

Contextul extern. Acesta este un alt factor care poate da peste cap politicile băncii și situația monetară. Temerile privesc „incertitudinile crescute ce marchează perspectiva apropiată a economiei europene și a celei globale, evocând politicile comerciale protecționiste, procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, tensiunile politice din unele țări europene și oscilațiile volatilității pe piața financiară internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri repetate la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune, la faptul că deciziile BNR nu pot să nu țină cont de acest context”.

Recomandările BNR: un mix echilibrat

Oficialii Băncii Centrale recomandă un „mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie”. BNR dorește un dozaj și o cadență de ajustare a conduitei politicii monetare „din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”.