Revoluția fiscală. Economia, ucisă din exces de zel

Măsurile de limitare a deductibilității dobânzilor plătite de firme băncilor creditoare, adoptate de Guvern în toamna anului trecut, sunt mult mai dure decât cerințele Uniunii Europene și reprezintă o lovitură dată mediului investițional. Avertismentul a fost formulat joi de către EY România.

Excesul de zel în economie în mod cert nu face bine. Este cazul modificărilor adoptate de către Guvern în toamna anului trecut sub pretextul combaterii practicilor unor firme de a își diminua artificial profiturile impozabile.

În toamna anului trecut, Guvernul a adoptat OUG 79 care limitează deductibilitatea dobânzilor aferente îndatorării unei firme.

”Avem un nou set de reguli introdus in Codul Fiscal anul trecut odată cu așa zisa revoluție fiscală care schimbă fundamental abordarea în senusl că și creditele care vin de la bănci sunt supuse unor limitări ale deductibilității fiscale. Este o schimbare majoră care afectează foarte mult chiar și businessurile românesti care au nevoie de finanțare bancară”, a spus joi Gabriel Sincu director executiv în cadrul EY Romania.

Noile reguli limitează costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz.

Costurile excedentare ale îndatorării (suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le primește contribuabilul), care depășesc acest plafon  sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform unui algoritm destul de tehnic.

Cum afectează măsura economia

Practic oricine vrea să ia un credit bancar mai important pentru dezvoltare și extindere va simți pe pielea lui noua măsură. Analiștii EU România estimează că limitarea deductibilității va fi resimțită de cei care iau credite de peste 8-10 milioane euro. Costurile suplimentare suportate vor fi de ordinul zecilor, sutelor de mii de euro și chiar milioanelor de euro, în cazul unor credite de zeci de milioane de euro, spun oficialii EY.

”Vor fi afectate rețele supermarketuri, puțină lume face investiții doar din banii de profituri, sau din banii acționarilor aduși de acasă, majoiritatea se împrumută la bancă. Pentru orice fabrică, activitate de producție finanțarea bancară este extrem de importantă. Era chiar păcat să nu te folosești de banii băncii când dobânzile erau mici în ultimii ani”, spune Alex Milcev, director pentru asistență fiscală la EY România.

Pe lângă efectul negativ privind investițiile in economie, limitarea deductibilităii va descuraja investițiile în România. ”Poate fi un factor suplimentar ca un investitor să decidă să nu mai investească în România și să se îndrepte spre Bulgaria. Este un element de competitivitate care nu a fost luat în calcul de cei care au propus aceată măsură”, spune reprezentanții EY Romania.

Experții nu își explică graba Guvernului. Măsura din OUG 79 este parte a Directivei Uniunii Europene 1164, a fost adoptată mai repede decât eram obligați și într-o formă mai dură decât puteam să o facem. Țările UE o vor aplica din 2019, noi o adoptăm din 2018 dar puteam să o facem inclusiv din 2024. În plus, prevederile românești sunt mult mai dure decât cele din Directiva 1164.

Varianta UE permite deductibilitate până la nivelul de 3 milioane euro și chiar deducerea in totalitate a costurilor excedentare dacă contribuabilul este o entitate imndependentă.