Finanţele au stabilit condiţiile pentru evaziunea de până la 50.000 de lei
România ar putea aluneca pe panta unei amnistii fiscale perpetue. Micii evazioniştii pot scăpa de dosar penal dacă plătesc prejudiciul, arată un proiect de modificare a legii evaziunii scurs în presă. Şeful Fiscului a spus recent că trebuie urmăriţi banii, nu hârtiile, mai ales că plângerile penale pe care ANAF-ul trebuie să le facă sunt multe, cheltuie resurse pentru a fi procesate şi de cele mai multe ori nu ajung nicăieri.
Şi totuşi, nici să scapi de problemele penale dacă eşti prins şi plăteşti nu suna bine. Poate fi tocmai un motiv pentru a nu achita taxele decât dacă vine controlul. Şi o invitaţie la evaziune. Atâta vreme cât nu mai există pedeapsa si dacă se plăteşte prejudiciul atunci e ca şi cum nu s-ar fi întâmplat, atunci de ce să nu încerce? E doar de câştigat, nimic de pierdut. În cel mai rău caz trebuie plătite dările.
Guvernul lucrează la o lege mai blândă a evaziunii fiscale. Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, Fiscul îşi retrage plângerea penală dacă valoarea prejudiciului este mai mică de 50.000 de lei, iar firma îşi recunoaşte vina şi plăteşte taxele din urmă.
Anca Dragu, ministrul Finanţelor: „Parchetele îşi fac treaba, fac investigaţia, fac anchetă. Dacă până la primul termen persoana care este acuzată de evaziune fiscală de până la 50.000 de lei plăteşte suma cu toate penalităţile şi aşa mai departe, atunci, o singură dată, atunci dosarul se închide”.
Marea temere e că, legea, desenată în acest fel, ar încuraja firmele să eludeze fiscul de vreme ce în cazul în care sunt prinse vor trebui doar să-şi acopere prejudiciul şi n-ar mai răspunde în faţa legii.
Radu Muşetescu, profesor universitar ASE: „O asemenea decizie poate crea motivaţii distorsionate astfel încât, la nivelul micilor afaceri să se ajungă la o şi mai mare practică, având în vedere că ai aceste supape care par a fi mai puţin penalizatoare.”.
În momentul de faţă, Fiscul e obligat să facă plângere penală pentru orice suspiciune de evaziune. Anul trecut jumătate dintre controalele făcute de ANAF au condus la sesizări penale, arată Ersnt & Young. Au fost circa 12.000, dar în mai puţin de 100 din cazuri s-a început şi urmărirea penală - semn că de cele mai multe ori, neconcordanţele sunt minore sau bănuielile inspectorilor sunt nefondate. Consultanţii spun că actualele proceduri sunt prea rigide, iar şeful ANAF pare să le dea dreptate. Într-un interviu oferit Capital, Dragoş Doroş a explicat că modificarea legii evaziunii e necesară fiindcă de multe ori se ajunge la exagerări.
„Ne gândim din perspectiva statului cât de mult costă să instrumentezi o plângere penală care să ajungă în instanţă şi să aibă o decizie. Acesta este un principiu care nu a fost avut în vedere până acum şi acum ne uităm la aceste costuri ale statului, la resursele care se cheltuiesc şi la ce rezultă din asta", a spus şeful fiscului. Ministrul Finanţelor îşi justifică propunerea prin faptul că se cheltuiesc prea mulţi bani pentru dosarele mici. Jumătate din dosarele de evaziune reprezintă 1% din totalul prejudiciilor.
Radu Muşetescu, profesor universitar la ASE: „Autorităţile fiscale încearcă să-şi reducă costurile de anchetă încercând să se concentreze pe marile cazuri de evaziune, din acest punct de vedere un fel de amnistiere fiscală a încălcărilor la nivel redus ar putea fi o veste care mai reduce din cheltuielile şi costurile pe care nu numai cei care le evazionează, ci şi oamenii cu mici afaceri să le cunoască”.
Schimbarea legii vine cu o noua filosofie. ANAF încearcă să pună accentul pe conformarea voluntară, să se concentreze mai puţin pe mica evaziune şi mai mult pe marea evaziune. Le-ar da o gură de oxigen micilor afaceri, văzute adesea ca victima principală a controalelor ANAF, însă neplata taxelor în România e atât de frecventa încât relaxarea regulilor ar putea fi periculoasă. Consiliul Fiscal estimează că economia subterană reprezintă 28% din PIB, mult peste media europeană de 18% din PIB. Înseamnă aproape 47 de miliarde de euro. Evaziunea în sine ajunge la 16% din produsul intern brut, adică 17 miliarde de euro. Dacă statul ar reduce evaziunea la jumătate veniturile fiscale ale statului ar creşte cu peste 30%.
Definiţia micii evaziuni însă nu e clar tranşată în momentul de faţă. Modificările legislative nu au fost încă puse în dezbatere publică, iar forma finală ar putea fi una mai restrânsă, mai puţin deschisă la abuz.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
