După franci elvețieni, vine conversia creditelor în euro și în dolari?

Odată acceptată conversia pentru creditele în franci elvețienii există riscul ca deținătorii de împrumuturi în dolari sau euro să ceară același lucru.

Economiștii vorbesc limbi diferite când vine vorba de conversia creditelor luate în franci elvețieni în monedă națională, măsură adoptată marți de către Camera Deputaților.

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice București vorbește de o deschidere a cutiei Pandorei. ”Este o decizie problematică. Odată ce s-a adoptat pentru franci elveţieni s-a deschis cutia Pandorei. Au frâu liber să ceară acelaşi lucru cei care au credite în euro, în dolari şi oricine ar avea credit în valută”, spune el. Legea îi încurajează nu pe cei care au dat dovadă de comportament economic la angajarea unui credit ci pe cei care s-au hazardat. ”Legea introduce o discriminare între cei care au luat credite în lei, s-au limitat şi au luat credite mai mici. Au avut un comportament reticent, normal din punct de vedere economic. Ei au plătit o dobândă la lei mult mai mare şi plătesc la un credit în lei care şi l-au permis”, spune el.

În opinia lui Păun pierderile vor fi suportate de bănci. ”Vor plăti o dobândă la franci elveţieni mică, au şi curs de schimb favorabil, iar creditul devine mai ieftin faţă de cineva care a luat credit în lei. Este o discriminare. Este un pericol, acela al alterării comportamentului românilor. Văd că cineva îi poate salva dintr-o situație pe care şi-au creat-o ei. Este clar că lucrul acesta nu poate avea efecte pozitive asupra economiei românești. Interferenţă politicului în contracte private este foarte problematică”, spune profesorul ASE.

Păun nu este mulțumit nici de poziția Băncii Naționale în această problemă. El crede că mesajul pe care marșează BNR este ”moale”, este greșit. Banca nu ar trebui să explice faptul că este periclitată stabilitatea macroeconomică, ci faptul că este afectată intermedierea financiară atât de importantă pentru resursele de capital și pentru dezvoltarea economică.

Cât privește cursul, acesta nu va fi afectat deocamdată. Aceasta se va întâmpla doar dacă problema se extinde asupra creditelor în euro. ”Cu siguranță se va trece şi la conversia creditelor în euro în lei căci politicienii nu par a se opri şi acest lucru produce pierderi semnificative. Putem vorbi de încetinirea dezvoltării economice în România”, spune el.

Spre deosebire de Cristian Păun, economistul Emilan Duca are alt mesaj. Parlamentul și-ar fi regăsit vocația de a proteja cetățenii, iar băncile sunt vinovate căci și-au bazat produsele prea mult pe credite in franci, spune el. ”Tot ce se întâmplă mi se pare tras la indigo cu legea dării în plată când, la fel, au fost semnale alarmiste pentru ca în final lucrurile să nu fie atât de grave. Parlamentul şi-a regăsit conjunctură, vocaţia de a proteja cetăţenii acestei ţări”, spune el. Oricum semnalul a fost dat de instanțele de judecată care au anulat clauze abuzive din contracte. ”Acest semnal a fost recepţionat şi de parlamentari, în scop electoral, dar e un beneficiu în a limita exercitarea abuzivă a unor drepturi de cei mai tari din piaţă”.

Decizia parlamentarilor a avut loc pe fondul unui dialog al surzilor intre clienți și bănci în care ”cererile consumatorilor celor care au luat credite au fost ignorate de băncile ce nu au oferit mecanisme viabile”.

Cât privește impactul măsurii asupra stabilității macroeconomice, Emilian Duca afirmă că problemele sunt altele. ”Tensiunile macroeconomice nu sunt legate de creditele în franci elvețieni. Sunt legate de inflamarea consumului, de faptul că nu avem o bază industrială care să susţină această creştere a consum cu produse interne. Presiunea consumului duce la creşterea importurilor în ultimă instanţă la creşterea importurilor şi la creşterea inflantiei şi a cursului valutar”, spune Duca. El mai afirmă că Isărescu ar trebui să explice amănunțit ”ce vede în neregulă şi care a fost consecinţa dării în plată”. ”Sunt lucruri de minimă comunicare. Să ni se explice pe limba noastră care au fost efectele, dacă au fost aşa de mari cum au fost estimate sau aceste eventuale pierderi au fost absorbite cu uşurinţă de bănci”, afirmă economistul.

Citește aici și opiniile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, asupra conversiei.