Chiar în momentul în care în Parlament era votată legea conversiei creditelor în franci elvețieni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, vorbea despre ameninţările iniţiativelor legislative. „În 26 de ani nu am văzut atât de multe riscuri la adresa economiei româneşti”, a atenţionat guvernatorul BNR. El a lăsat să se înţeleagă că este împotriva intervenţiei statului în contractele dintre bănci şi clienţi.
„În cariera mea lungă niciodată nu am văzut o situaţie macroeconomică mai bună în România. Dar, tot în 26 de ani, niciodată nu am văzut atât de multe riscuri. Și nu riscuri mici, riscuri mari, pentru că un risc e cu atât mai periculs cu cât eşti mai sus”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Îmi e greu să-mi imaginez o economie funcţională în care disciplina contractuală devine irelevantă, adică contractul nu mai contează. Eu ştiu că şi în economia cealaltă în care am trăit, disciplina contractuală e totuşi disciplină contractuală. Când semnai un contract trebuia să ştii ce ai semnat, nu?”, a adăugat el.
„Asistăm la curente populiste ale căror soluţii magice, între ghilimele, bineînţeles, pot genera euforie în rândul beneficiarilor, pe termen scurt, uneori şi la iniţiator, dar cu costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe termen mediu şi lung”, a mai spus Mugur Isărescu.
BNR s-a opus legii conversiei creditelor. În poziția oficială transmisă Parlamentului, arăta: „conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”.
Din nou, reprezentanții băncii centrale arătau că nu se face diferență între cei care nu-și mai pot plăti ratele și cei care nu au astfel de probleme, pe de o parte, și că românii care au luat credite în altă monedă decât francul elvețian sunt discriminați.