Deși s-a „născut” abia în martie, bugetul suferă grav. 5,5 miliarde de lei, deficitul pe primele 3 luni

Execuţia bugetară începe să fie dureroasă şi să arate cât de greu va fi de scos la capăt în ţinte. La trei luni veniturile sunt mai mari cu 12,5% faţă de anul trecut, în timp ce cheltuielile depăşesc ca viteză veniturile. Una dintre trăsăturile bugetul din acest an, cel puţin la cum a fost construit şi prezentat el, era ca vom avea creştere procentuală mai mare a veniturilor decât a chetluielilor, pentru a mai reduce diferitul. Şi până acum lucrurile nu arată aşa. Iar la unele capitole deja s-a pierdut controlul.

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Pentru a vedea cum stau lucrurile ne uitam spre evoluţiile procentuale la trei luni comparativ cu proiecţia pentru întreg anul.

Desigur pe alocuri vor mai apărea îmbunătăţiri. De pildă la venituri procentul mai poate creşte după ce mai arestează statul nişte bani din companiile de stat sau după ce vor mai fi atrase fonduri europene. Teoretic. Teorectic pentru că de pildă la trei luni absorbţia de fonduri europene este în scădere. Bugetul a fost construit pe un scenariu optimist - sunt prognozate intrări de fonduri structurale, deci cu excepţia subvenţiilor agricole, de trei ori mai multe decât anul trecut. Şi lucrurile au început prost.

De celalaltă parte sensul cheltuielilor nu este decât în sus. Să nu uităm că în lunile de început nu am avut buget aprobat şi s-a funcţionat la limita de avarie.

Să vedem totuşi comparativ cu programul:

Veniturile sunt estimate mai mari cu 15,2% faţă de anul trecut pe tot anul. La trei luni ritmul de creştere este inferior - 12,5%. Şi a fost o perioadă cu un consum bun, s-a încasat taxă pe produs. Apoi se simte impactul majorării salariilor din sistemul bugetar.

Cheltuielile curente mai mari, investiții sugrumate

Cheltuielile sunt programate mai mari cu 14,7% pe tot anul, iar în primul trimestru au urcat cu 13,2%. Iar procentul acesta este scos forţat. Cheltuielile curente sunt mai mari cu 15,1%, deci peste tot program, şi este scos totalul mai jos prin sugrumarea investiţiilor.

În aceste raportări de acum totuşi trebuie să avem în vedere că e o inversare faţă de ce se estima - la trei luni, cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile.

Pe capitole, lucrurile arată mai complicat. Cheltuielile de personal sunt în urcare cu 25,7%. Estimarea pentru tot anul era de 19%. E depăşire deja şi aici nu se poate umbla. Nu se poate umbla în sensul de a le da mai jos. În sus se poate, dar deja sunt pierdute de sub control. Practic se depăşeşte bugetul alocat. O să vedem la rectificare cum vor mai trebui daţi bani în plus la salarii.

Un alt capitol care te dă pe spate la evoluţii este cel de la achiziţii. Realitatea la 3 luni este creştere de 18%. uriaşă Programul bugetat prevedea un plus de 4,2%. Se pot face corecţii aici? Da şi nu. Pot fi constrânse autorităţile publice să o lase mai moale cu cumpăratul, dar în acelaş itimp mai mult de jumătate din achiziţii reprezintă de fapt decontările casei de sănătate pentru servicii. Şi acolo e problematic.

Situație delicată la asistența socială

Dar dacă punem cele două capitole, salarii şi cumpărături care cresc fantastic, cam vedem cum e situaţia în sistemul public. O situaţie mai delicată avem şi la asistenţă socială. Acolo avem la trei luni un ritm de creştere de 15%. E departe de programul de 8,4% pe tot anul. E aproape dublu.

Ritmul de creştere deocamdată este distorsionat de efectul majorării pensiilor la jumătate anului trecut, deci în a doua parte a anului se va estompa. Însă doar pentru câteva luni. Din toamnă apar efectele legii pensiilor. Şi atunci decolează. Mai avem şi din această lună impactul creşterii alocaţiilor pentru copii, vreo două miliarde de lei. Deci semne de creştere. Şi dacă tot suntem aici... La trei luni bugetul de pensii este pe deficit de 1,6 miliarde de lei! Ni s-a tot povestit de la Guvern că va fi pe excedent. Nope!

Chiar dacă acolo e şi impactul amânării la plată a unor pensii în decembrie, tot deficit e. Şi aşa cum spuneam din toamnă vine recalcularea promisă. Nu e loc de creştere a salariilor în mediul privat care să compenseze prin contribuţii.

Cheltuieli în creștere, venituri sub program

Cam acesta este tabloul. Şi ceea ce trebuie să reţinem este că avem cheltuieli în creştere foarte mare, în timp ce veniturile sunt sub program. Şi revenim ... acele venituri sunt într-o peiroadă în care... unu! Consumul a fost în revenire bună... doi... am avut o creştere a inflaţiei... prin urmare taxa pe produs s-a raportat la un preţ mai mare.

La final lăsăm investiţiile. Acolo le lasă şi statul. Pentru acest an erau promise sume fabuloase, 10 miliarde de euro... creştere de 38%. La trei luni stagnează.

Vechea reţetă. Doar că nu merge la nesfîrşit

Anul trecut, ţinta de deficit a fost scoasă cu diverse artificii - amânarea unor pensii, rambursări de Tva amanate şi fonduri europene scoase din joben. Anul acesta cu astfel de evoluţii s-ar putea ca nici măcar astfel de ... să le zicem operaţiuni să nu mai ajute.