Costurile ascunse ale dobânzilor plafonate

Plafonarea dobânzilor la împrumuturi, propusă de parlamentari, va încetini acordarea de credite. Este părerea reprezentanţilor Asociaţiei Române a Băncilor, care spun şi că piaţa este „compromisă”. Mai mult, împrumuturile pe termen scurt, de un an de exemplu, ar putea dispărea.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Proiectul de lege care prevede ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2 ori şi jumătate dobanda de referinţă a BNR a trecut de prima Cameră a Parlamentului. Un document contestat de bancheri pentru că pune piedici creditării.

„Vorbim despre credite de 30 de ani, de 20 de ani, dacă vom vedea în România o dobândă cheie negativă ce vom face? Vom multiplica cu 2,5? Vor veni băncile cu bani de acasă ca să poată să dea credite? Fără a fi plastic deloc, am putea spune ca şi o concluzie, că în România creditarea este compromisă”, afirmă Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB.

Dobânda cheie a Băncii Naţionale este în acest moment de 2,25 la sută, ceea ce înseamnă că dobânda maximă pentru creditele ipotecare ar fi de 5,62 la sută pe an. Senatorii vor să limiteze şi dobânda pentru creditele de consum: 18 la sută pe an.

Urmarea - împrumuturile pentru achiziţia unei maşini, de exemplu, s-ar putea da o perioadă mult mai îndelungată. Ceea ce înseamnă de fapt dobânzi plătite pentru o perioadă mult mai lungă, adică un cost mai mare al creditului la final.

„Se vor da credite pe termene mai lungi, probabil că peste doi ani, ne vom uita mult mai mult la bonitatea clientului. Există aceste costuri de analiză, costuri operaţionale, care sunt aceleaşi, indiferent de valoarea creditului, indiferent de durata creditului”, adaugă Melania Hăncilă, secretar general Asociaţia Societăţilor Financiare.

Ministrul de Finanţe spune că statul nu trebuie să se amestece în funcţionarea economiei.

„Statul nu intervine decât în momentele în care sunt derapaje, în rest, regula e să nu intervii, să lași piața să funcționeze. (Reporter: Există derapaje pe piața bancară?) Asta discutăm la Ministerul Finanțelor și în cadrul acestui comitet de supraveghere”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor.

Prevederile documentului aprobat de parlamentari ar urma să se aplice atât băncilor, cât şi instituţiilor financiare non-bancare, însă numai pentru contractele noi.

Iniţiativa nu este însă susţinută şi de BNR, după cum recunoaşte şi iniţiatorul acestor amendamente.

Aţi discutat şi cu reprezentanţii BNR? Care e poziţia lor vs. de plafonarea dobânzilor?

„(Reprezentanții BNR, n.r.) nu susțin. Numai că au argumentat, s-a vorbit că prin această procedură noi inducem un mercurial, că această măsură e una care contravine principiilor libertății pieței, iată că cei de la BNR au admis, și cei de la bănci, că o plafonare se practică în Europa”, a spus Daniel Zamfir, senator PNL.

Scăderea numărului de împrumuturi noi, din cauza plafonării dobânzilor la credite şi înăsprirea condiţiilor de creditare, ar putea duce la ieftinirea locuinţelor, spun bancherii.