Consiliul Fiscal este de acord cu mare parte din estimările privind evoluţia economiei pe care se bazează construcţia bugetului de stat pe 2021, dar emite prognoze diferite în cazul deficitului bugetar din 2020 şi al veniturilor fiscale şi din contribuţii de asigurări previzionate pentru 2021, relatează Mediafax.
Consiliul Fiscal este de acord cu evaluarea de 2,2 mld. de lei în ceea ce priveşte rambursările accelerate de TVA făcută de Finanţe, însă, în ceea ce priveşte obligaţiile bugetare amânate la plată de agenţii economici evaluarea sa este una diferită, respectiv de circa 6,2 mld. lei, faţă de suma de 9 mld.lei anunţată de guvern.
Prin urmare, Consiliul Fiscal estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (faţă de 9,1% în estimarea MFP).
În acelaşi timp, scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB în 2020, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de Comisia Naţională de Prognoză la 4,3%. Având în vedere incertitudinile existente, Consiliul Fiscal avansează o plajă de evoluţie a PIB între 4-5% pentru anul 2021.
În opinia CF, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare.
„O primă observaţie cu privire la proiectul de buget pentru anul 2021 este reprezentată de faptul că acesta indică o schimbare a conduitei politicii fiscal-bugetare puternic expansioniste din ultimii ani – care a presupus deficite bugetare şi în creştere –, semnalizând o schimbare de direcţie către o traiectorie sustenabilă a finanţelor publice. Pentru prima dată în ultimii 6 ani soldul bugetar este proiectat să se îmbunătăţească într-un cuantum important, însă punctul de pornire este reprezentat de un nivel foarte ridicat al deficitului bugetar”, se arată în opinia emisă de CF.
Reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepţional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligaţiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenţii economici şi preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvenţă 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 faţă de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Analişii apreciază însă drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene.
În continuare, pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de către Consiliu a fi echilibrate, însă, pentru restul orizontului de prognoză (2022-2024) aceste riscuri înclină către un scenariu mai puţin favorabil sub raportul corelaţiilor macroeconomice.
Un alt element asupra căruia atrage atenţia Consiliul este creşterea puternică a cheltuielilor bugetare pentru personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani.
În 2020 acestea au atins un vârf, reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB.
„Această situaţie nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente”, susține CF.
Evaluarea CF cu privire la proiecţia de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 mld. lei sau 0,45 pp din PIB.
„Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligaţiilor bugetare amânate la plată de agenţii economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, şi, pe de altă parte, de persistenţa unor mari incertitudini în economia naţională şi cea internaţională”, se arată în opinia Consiliului.
Cheltuielile de investiţii au reprezentat în 2020 maximul ultimilor 5 ani fiind 5,1% din PIB şi sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% faţă de 2,0% în anul 2020.
Consiliul Fiscal: Este îngrijorător că veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul lui 2023
CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale.
Din această perspectivă, Consiliul Fiscal consideră că este îngrijorător faptul că veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.
Reducerea deficitului bugetar în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de Ministerul de Finanţe să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare.
Cele trei categorii principale care ar duce la scăderea deficitului
Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).
În opinia Consiliului Fiscal, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate nu este realistă: „O ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB”.
Astfel, este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare.
Potrivit CF, aceasta ar putea proveni din îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
Un alt element analizat de CF se referă la datoria guvernamentală, care a ajuns în 2020 la 44,7% din PIB, şi impactul ei asupra necesarului de finanţare al României.
Potrivit analizei, după atingerea unui maxim de 149 mld lei (14,3% din PIB) în anul 2020, CF estimează o reducere graduală a necesarului de finanţare pe fondul consolidării fiscal-bugetare programate după cum urmează: 129,7 mld. lei (11,6% din PIB) în 2021, 127,8 mld. lei (10,6% din PIB) în 2022, respectiv 119,6 mld. lei (9,2% din PIB) în 2023. Astfel, se estimează că necesarul de finanţare a sectorului guvernamental exprimat ca pondere în PIB va reveni la nivelurile pre-pandemie (9% din PIB în 2019) abia în anul 2023.
Nu în ultimul rând, Consiliul subliniază că România se află în faţa unei oportunităţi istorice, alocărilor de 31,35 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 30,4 mld. euro (13,7 mld. euro granturi şi 16,6 mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR).
Din punctul de vedere al impactului fondurilor europene din facilitatea MRR – componenta granturi – asupra investiţiilor în perioada 2021-2023, CF apreciază că, în ipoteza absorbţiei lor în proporţie de 80%, acesta este semnificativ, putând contribui la majorarea ponderii investiţiilor publice în PIB cu 1-1,5 puncte procentuale, conducând-o către niveluri record de 6,5-7% din PIB.
