Poate că unii dintre dumneavoastră v-aţi întrebat, măcar în joacă, cam câţi bani sunt în lumea asta. Şi am putea folosi în răspuns cuvântul acela pe care-l foloseam când eram mici pentru a descrie sume mari: catralioane. Nu e departe de realitate. Cantitatea de bani din lume variază în funcţie de definiţie, dar într-un sistem cuprinzător avem o cifră cu 15 zerouri.
La întrebarea „Câţi bani sunt de fapt în lume?” nu există un răspuns. Ci mai multe. Depinde ce înţelege fiecare prin bani şi cum îi defineşte. Pentru purişti, cei care au o noţiunea restrânsă despre bani şi înţeleg doar numerarul şi banii din depozitele la vedere, atunci întreaga masă monetară e clară - 28.600 miliarde de dolari. Sunt banii cei mai lichizi, uşor de deblocat şi folosit, însă dacă adăugăm la această sumă şi banii ţinuţi în conturi de economii, în depozite la termen sau în alte instrumente de economisire relativ lichide ajungem la aproape 81 de mii de miliarde de dolari, arată calculele fondului de investiţii Visual Capitalist. Adică cu aproximativ şapte mii de miliarde mai mult decât PIB-ul global, decât producţia tuturor oamenilor de pe planetă.
Însă odată cu rafinarea instrumentelor financiare, noţiunea de bani s-a extins dincolo de ceea ce se înţelege în sensul clasic. Se adaugă ceea ce s-ar numi banii virtuali. Puşi la un loc, poziţiile pe instrumentele derivate, atât de răspândite în lumea financiară actuală, atunci totalul banilor este de ordinul cvadrilioanelor, adică milioane de miliarde de dolari.
Numai piaţa instrumentelor derivate este estimată la 1,2 cvadrilioane de dolari. Adică de peste 16 ori mai mult decât PIB-ul planetei. Sunt bani care nu doar că nu există fizic, dar nici nu au suport în realitate. Instrumentele derivate sunt produse financiare - de la contracte futures, la opţiuni sau swap-uri - şi îşi derivă valoarea de la un activ suport, de pildă o materie primă, o companie sau un indicator bursier.
Multiplicate însă, instrumentele derivate ajung să se rupă total de valoarea intrinsecă a activelor suport. S-a întâmplat în criză şi, avertizează economiştii, se poate întâmpla din nou. În 2007, în Statele Unite, preţul unei case dărăpănate ajunsese să depăşească şi un milion de dolari, prin efectul de multiplicare al produselor derivate.
Piaţa instrumentelor derivate adună mai mulţi bani decât toate bursele lumii la un loc. Pieţele de capital învârt doar 70.000 de miliarde de dolari, iar jumătate din sumă e pe bursele americane şi doar 8% în bursele europene.
Tot bani însă sunt şi criptomonedele. În momentul de faţă în lume circulă aproape 30 de miliarde de dolari în monede digitale, din care aproape 20 de miliarde sunt doar în Bitcoin. Sunt tranzacţionate însă 796 de criptomonede, dar majoritatea sunt destul de obscure şi doar 10 dintre ele au o capitalizare de peste o sută de milioane de dolari.
Peste sumele ţinute în diverse monede sau instrumente financiare, mai e şi piaţa datoriilor. 199.000 de miliarde de dolari sunt împrumuturile contractate la nivel mondial, iar aproape 30% din sumă a fost acumulată după criza financiară. Datoria globală este de 2,6 ori mai mare decât PIB-ul mondial.
Un răspuns clar despre volumul total al masei monetare e dificil de dat. În primul rând, pentru că banii pot fi creaţi şi în afara băncilor centrale, emitentele clasice. Iar instrumente derivate se inventează mereu. Prin urmare, totalul masei monetare din lume este, de fapt, fără număr.