Explicație. Cum a ajuns Bucureștiul peste Berlin în statistica economică

Berlinul pare a fi ajuns regiunea UE preferată de către guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, atunci când acesta aduce vorba de pașii pe care România trebuie să îi parcurgă pentru a adopta moneda europeană, printre care și ameliorarea competitivității economice. Există însă niște nuanțe care relativizează comparația și care temperează mândria locuitorilor capitalei.

Decalajele dintre zonele României s-au adâncit în timp şi au apărut poli de competitivitate şi zone în care sărăcia s-a adâncit. În zona Bucureşti-Ilfov PIB-ul pe locuitor a depăşit media UE, ajungând la nivelul zonei Berlinului, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

“Decalajele dintre zonele României s-au adâncit în timp. Au apărut poli de competitivitate şi zone în care sărăcia s-a adâncit. În zona Bucureşti-Ilfov PIB-ul pe locuitor a depăşit media UE, ajungând la nivelul zonei Berlinului. Sunt însă regiuni, cum ar fi cele din sud şi est care sunt printre cele mai sărace din UE. Din păcate lipsa infrastructurii acţionează în sensul adâncirii acestor diferenţe. În acest context foarte complicat trebuie să înţelegem că o pregătire adecvată pentru adoptarea euro necesită eforturi susţinute”, spunea recent el.

Acum trei ani Isărescu pomenea de Las Fierbinți, denumire a unei localități cu nivel de dezvoltare mai redus decât al Bucureștiului. Aceasta era prezentată ca o piatră de moară pentru adoptarea monedei euro. ”Dacă am lua zona Bucureștiului și Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureștiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de București se afla acest loc minunat care se numeste Las Fierbinți, dar la peste 100 de kilometri de București se găsesc locuri mai puțin plăcute și trebuie să intre și ele în zona euro, nu numai Bucureștiul", spunea el.

Dar care este adevărul statistic?

Din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe locuitor, corectat cu puterea de cumpărare, Bucureștiul este, într-adevăr, peste Berlin. Dar nu are nicio relevanță căci aceasta nu se traduce într-un nivel de trai mai mare în București decât în Berlin. Dacă indicatorul este în capitala României 136% din media UE, în Berlin este ”doar” 119%.

Din acest punct de vedere regiunea cea mai prost plasată din România este Nord-Est cu 34%. Însă nu doar Bucureșțtiul stă mai bine ca Berlinul, ci și alte regiuni din foste țări socialiste, precum Cehia sau Slovacia. Indicatorul PIB pe locuitor corectat cu puterea de cumpărare este 178% în Praga și 188% în Bratislava.

Există doi factori care explică situația. Primul este cel al prețurilor, mai mici în România, Cehia sau Slovacia decât în Germania. Spre exemplu, dacă PIB-ul unei regiuni este egal cu cel al altei regiuni însă în prima regiune prețurile sunt la jumătate, PIB corectat cu puterea de cumpărare va deveni dublu în prima regiune. Dacă în prima regiune s-au produs două bunuri identice, fiecare costând 50 de cenți, iar în a doua un singur bun similar cu cele din prima regiune, dar acesta costă un euro, ambele regiuni vor avea un PIB de un euro. Dacă se introduce în discuție puterea de cumpărare primul primei regiuni va fi dublu.

”Este vorba de paritatea puterii de cumpărare, adică ajustat cu prețurile. În România nivelul prețurilor este la 50 și ceva la sută din media UE, adică în termeni de putere de cumpărare, la același PIB, noi avem PIB dublu, căci prețurile mult mai mici”, spune Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal. ”Bucureștiul este mai sus din cauza faptului că prețurile sunt mai mici”, spune el.

Un al doilea factor care trebuie luat în seamă privește concentrarea multinaționalelor. PIB unei regiuni este calculat de produsul economic al entităților din regiunea respectivă. Este posibil ca în Germania repartizarea teritorială a acestora să se facă mai uniform, în timp ce în România acestea să fie concentrate în măsură mult mai mare la București. Acesta este un factor care explică în bună măsură și discrepanțele existente între Capitală și majoritatea celorlalte regiuni ale țării. ”Foarte multe companii mari, cele mai multe companii mari sunt înregistrate la București, evident că rezultatul lor este înregistrat aici (București – n.red.). Au au contribuția la PIB aici, angajații lor plătesc taxe aici, cel mai bogat este sectorul 1 pentru că are foarte multe companii. Uitați-vă câte multinaționale sunt în București, câte sunt în restul țării. Veniți dimineața la metrou la Aurel Vlaicu (stație de metrou din nordul capitalei – n.red.) să vedeți că sunt angajați cu miile, sunt concentrări de clădiri de birouri, iar acestea sunt oriunde in București”, spune Dumitru.

Companii mari cu angajați în toată țara, cu venituri obținute în multe orașe din țară, își raportează veniturile la București, la direcția de aici a marilor contribuabili. Este vorba de companii precum hipermarketurile Carrefour, Auchan etc, de producătorii energetici CEZ și Hidroelectrica etc. Există Direcții ale marilor contribuabili la Ministerul de Finanțe în toate județele țării, însă importanța și numărul contribuabililor este mai mică. Spre exmplu Dacia contribuie la PIB-ul județului Argeș, iar Continental la Timiș, Sibiu și Brașov.

Veniturile, București versus Berlin

Comparația cu Berlinul nu mai este însă măgulitoare când vine vorba de veniturile bucureștenilor, chiar dacă statistica spune că ar fi cele mai mari din România. Dacă în Berlin se înregistrează un venit disponibil pe gospodărie de 18.000 de unități PPS, în București acesta este 14.400 unități PPS. O unitate PPS este o unitate monetară artificială ce poate cumpăra în Europa cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.

Discrepanțele îl fac pe Dumitru să vorbească de o Românie cu mai multe viteze. ”Noi vorbim de Europa cu mai multe viteze, dar avem o Românie cu mai multe viteze. Dacă vom compara București cu cel mai sărac județ din România, raportul între PIB pe locuitor este de 1 la 5-6, adică acolo este 27%, în București este 150%”, spune economistul Ionuț Dumitru.