ANALIZĂ. Ce s-a întâmplat, exact, în sistemul de pensii?
Este incertitudine totală în acest moment cu privire la viitorul pensiilor din Pilonul II. Statul consideră acum că pensiile private ale românilor trebuie regândite. Care este miza? Greu de spus, informaţiile sunt puţine. Cert este că sistemul de pensii publice este într-o situaţie foarte dificilă, întregul sistem este nesustanabil. Pensiile astăzi sunt plătite de către cei care muncesc în acest moment, dar ce se va întâmpla când acei contribuabili ajung, la rândul lor, la pensie? Cine le va mai plăti lor pensia? Statul vrea să acopere această gaură şi de aceea umblă la pensiile private.
Am aflat astăzi că statul, cel care ar vrea să intervină în sistemul privat, nu a făcut o treabă prea bună până acum, când a venit vorba de Pilonul II. Mai precis, nu şi-a respectat obligaţiile legale, iar suma pe care românii o au în conturi în sistemul privat este cu aproape 13% mai mică decât ar fi trebuit.
Vestea că, aproape 13% din fondurile pentru Pilonul II n-au ajuns niciodată acolo unde ar fi trebuit adică 1,100 miliarde de euro a venit de la Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat, ai căror reprezentanţi au fost audiaţi astăzi, în Parlament. Totul pentru că statul nu ar fi respectat calendarul de creştere a contribuţiilor către Pilonul II, respectiv acea parte a contribuţiilor de pensie care merge obligatoriu în sistemul privat. Ministrul de Finanţe recunoaşte problema şi spune că va fi făcută o prezentare pe această temă, iar undeva prin vară va anunţa şi soluţiile. Mai exact, variante prin care statul, care până acum nu a fost un administrator prea bun, să administreze şi mai mult din sistemul de pensii.
Ministrul Eugen Teodorovici a declarat că până la finalul lunii iunie, Ministerul Finanțelor Publice va prezenta „mecanismul la care noi, ca stat, ne-am gândit pentru a crea în piață o concurență reală, corectă”, iar românii vor trebui să aleagă între Pilonul I și Pilonul II de pensii. Șeful MFP a refuzat să dea prea multe detalii despre variantele discutate la Guvern, dar a lăsat a se înțelege că statul s-ar putea apuca să investească o parte din banii virați la Pilonul I, după modelul Pilonului II.
Românii vor avea posibilitatea să opteze între Pilonul I și Pilonul II de pensii, a arătat Eugen Teodorovici, fără a oferi alte detalii despre mecanismul la care lucrează Executivul din care face parte. „Nu vreau să mă antepronunț pentru că avem o discuție la nivelul Guvernului și vom ieși cu un pachet integrat și integral pe toate aceste măsuri”, a declarat ministrul de Finanțe.
Întrebat cum poate fi concurență între un sistem în care banii doar se acumulează și unul în care banii se și multiplică, Teodorovici a răspuns: „E undeva imposibil? Scrie undeva că nu poate avea statul o astfel de abordare? Și se acumulează, dar nimeni nu oprește ca, din ce se acumulează, o parte, pe același mecanism pe care să spunem Pilonul II funcționează, să am și acolo aceeași abordare”.
„Ne uităm la practica de până acum în care statul nu a demonstrat că a fost un bun administrator pe multe zone din economie. Este adevărat și asta, dar asta nu înseamnă că statul trebuie să fie condamnat la, să spunem, o etichetă de incapabil în a gestiona banul fie public, fie privat într-un mod judicios”, a continuat Teodorovici.
Ministrul a mai lăsat să se înțeleagă că românii care nu-și vor exprima opțiunea vor fi automat trecuți la Pilonul I de pensii.
În schimb, Teodorovici a refuzat să spună care ar fi suma care s-ar transfera de la Pilonul II la Pilonul I și nu a răspuns nici la întrebările legate de pensiile speciale, care nu sunt bazate pe principiul contributivității.
Mircea Coşea: „Sunt bani privaţi. E foarte greu ca ei să intre într-o strategie guvernamentală în sensul în care ei pot să fie viraţi dintr-un cont în altul”
„Oricât am analiza lucrurile nu putem să nu ascundem suspiciunea că singurul obiectiv al trecerii spre pilonul I e acela de a completa nişte găuri la buget, pentru cârpirea bugetului. Din punct de vedere logic, această măsură are anumite hibe: în primul rând este logica formării pilonului II. Pilonul II s-a format ca o completare la pilonul I, nu ca un concurent. Plecând de la ideea că în viitor ca urmare a unei schimbări demografice raportul dintre populaţia activă şi pensionară se va micşora în defavoarea celor care sunt azi populaţie activă. În mod normal, în toate ţările sistemul contribuţiilor va intra în anumită jenă. Pilonul II trebuie să completeze veniturile prin această contribuţie privată.
Sunt bani privaţi. E foarte greu ca ei să intre într-o strategie guvernamentală în sensul în care ei pot să fie viraţi dintr-un cont în altul.
În al doilea rând, Pilonul II este gestionat de companii care investesc aceşti bani. Exista un risc... Ca ei să fie pierduţi sau să fie multiplicaţi. Din acest punct de vedere Teodorovici pune într-un fel în atenţie faptul că oamenii pot să piardă printr-o gestionare greşită a Pilonului II, dar nimeni nu spune că Pilonul I va avea şi el de suferit. Se va micşora ca urmare a migraţiei.
Pilonul I nu are randament. El depinde de măsura în care se colectează fondurile.
Eu cred că ar fi mai bine ca politicile guvernamentale să nu se atingă de Pilonul II.
Înseamnă că există un grad destul de avansat de disperare la nivelul politicilor bugetare, nu sunt bani şi atunci se merge pe ideea preluării unor fonduri din Pilonul II. Dar începutul unei astfel de politici poate să conducă în viitor chiar la dispariţie. Atunci ce o să facă generaţia asta? Pentru că oricum nivelul pensiei de stat nu va fi la aceea dată la nivelul celei de acum. Va fi mai mică.
Pilonul II este un fond de completare. Trebuie să rămână amândouă”, a explicat la Digi24 profesorul de economie Mircea Coşea.
Radu Crăciun: De când s-a înfiinţat pilonul II de pensii a fost sub un risc politic cvasipermanent
Contribuţia pentru pilonul II pensie trebuia să crească, dar ea de fapt a scăzut. Cum s-a întâmplat asta, a explicat Radu Crăciun, membru în Consiliul Director al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, în cadrul emisiunii Jurnalul de Seară:
„Conform legii, începând cu anul 2016 printr-o creştere graduală de 0,5 puncte procentuale an de an contribuţia ar fi trebuit să ajungă la 6 la sută din salariul brut. Adevărul este că de când s-a înfiinţat pilonul II de pensii a fost sub un risc politic cvasipermanent, el fiind perceput ca soluţia de rezervă în momentul în care gestionarea de stat nu a fost suficient de prudentă.
Soluţia de compromis care a fost găsită la un moment a fost să nu mai crească contribuţia la pilonul II. În felul asta completând deficitul care era în creştere în zona pensiilor publice. Asta a făcut ca anul trecut să ajungem la o contribuţie de doar 1,5 la sută şi ca anul acesta să asistăm la o ajustare semnificativă la pilonul II”.
FOTO: Shutterstock
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
