Execuţia bugetară din ianuarie arată că guvernul a ascuns anul trecut deficitul sub preş, a folosit artificii pentru a se încadra în ţinta de 3% din PIB.
Cheltuielile cu pensiile în ianuarie au fost mai mari decât în decembrie cu aproape 60%. Nu au existat indexări la începutul anului, nu au fost schimbări legislative care să influenţeze sarcina în asemenea hal. Se produc unele modificări, sunt oameni care ies din plată, alţii intră, dar nicio evoluţie demografică sau din piaţa muncii nu aduce astfel de salturi.
Explicaţia e de altă natură. Nici una dintre aceste cifre nu arată de fapt situaţia reală a plăţilor lunare cu pensiile. Media este cea reală.
Şi ce avem aici este de fapt o subexecuţie în decembrie şi o compensare în ianuarie.
De când a apărut execuţia lunii decembrie, acum vreo lună am suspectat că Ministerul de Finanţe s-a jucat cu plăţile şi recuperarea apărută în ianuarie arată că asta a făcut.
Cu media dintre cele două cifre din decembrie şi ianuarie ajungem de fapt la nivelul real avut în toate lunile de toamnă. Sarcina cu pensiile este pe actualele prevederi de 5,5 miliarde de lei pe lună. Asta arată plăţile din septrembrie, octombrie şi noiembrie. Şi tot la 5,5 miliarde de lei ajungem dacă adunăm decembrie şi ianuarie şi împărţim la doi.
Plăţile din trezorerie pe finalul anului trecut s-au făcut cu câteva zile întârziere, s-au semnat ordinele în ianuarie şi pensiile au ajuns cu câteva zile întârziere. Asta a ajutat încadrarea în deficit. S-au amânat plăţi de circa 1,23 de miliarde de lei. Astea le regăsim în ianuarie.
Dacă s-ar fi plătit în mod normal, cu cele 1,23 de miliarde de lei, atunci deficitul bugetar din 2018 ar fi ajuns la 3,08%, peste ţinta asumată.
Cu astfel de manevre se salvează aparenţe, nu se produc modificări structurale. Oricum acesta a fost doar unul dintre artificiile folosite- am mai avut şi întârzierea unor rambursări de TVA, apariţia unor fonduri europene nesigure la venituri.
O modalitate păguboasă de a ascunde gunoiul
Ar fi trebuit să fie un avertisment că s-a întins coarda prea mult de anul trecut. Şi în atare condiţii, bugetul din acest an trebuia elaborat cu ceva mai multă prudenţă. Şi beleaua este că atunci când se tot ascunde gunoiul sub preş vine un moment în care se va murdări total şandramaua. Şi nu suntem departe.
În atare condiţii, când se vede clar că s-au manipulat cifrele, nici măcar nu mai are rost să discutăm despre execuţia din ianuarie. Ea este viciată.
Datele prezentate de finanţe arată că veniturile în ianuarie au crescut an pe an cu 15,1%, în timp ce cheltuielile s-au dus mai sus cu 22,7%. Asta face ca excedentul, că a fost excedent, să scadă mult- minus 64%. Dar cu acel asterix al pensiilor amânate. Dacă am scoate acea influneţă, excedentul ar fi de fapt tot în zona celui de anul trecut. La fel dacă eliminăm influenţa şi de la totalul cheltuielilor ritmul de creştere s-ar diminua pe la 17%. Oricum este peste cel al veniturilor, ceea ce nu e ok, pentru că bugetul de anul aceasta prevede o reducere a deficitului, ceea ce ar însemna că veniturile trebuie să crească mai rapid decât cheltuielile. Este totuşi prea devreme să observăm o direcţie.
Nu avem încă influenţa majorărilor salariale din sistemul public - în ianuarie se achită lefurile corespunzătoare lunii decembrie. Sunt încasări din venituri ridicate de consumul de sărbători, deci lucrurile trebuie să se mai aşeze. Dar începutul nu e bun.