2018, anul scumpirilor provocate chiar de Guvern
2018 a fost anul scumpirilor. Iar asta se vede cel mai bine în evoluţia ratei inflaţiei. A atins anul acesta cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani - 5,4 la sută, în luna mai. Scumpirile au fost provocate chiar de măsurile luate de guvern, spun economiştii. Mai exact, majorările consistente de salarii şi creşterea preţurilor administrate, adică la energie şi gaze.
Inflaţia a atins anul acesta cel mai ridicat nivel din 2013 încoace. A urcat de la 4,32%, cât era în ianuarie, până la 5,40% ,în luna mai. Scumpirile s-au temperat, însă, în a doua jumătate a anului, iar rata inflaţiei a ajuns la 3,4% în luna noiembrie, încadrându-se astfel în ţinta Băncii Naţionale.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ținem sub control rata inflației și ea va veni treptat în jos. Marja noastră e 3,5 pentru că spre sfârșitul anului dispar majorările masive de prețuri, administrate de anul trecut.
Florin Cîţu, senator PNL: Inflația s-a dus spre 5, apoi coboară spre 3,2. Dacă ne uităm în interior și produsele care contează pentru cetățeni, energie și produse de consum, acolo prețurile în doi ani au crescut cu mult peste rata inflației. Avem cazuri de 12% creștere. Acei oamnei se uită la acele bunuri și acolo prețurile au crescut.
Pe primul loc în topul scumpirilor sunt cartofii - costă acum cu 32% mai mult decât în luna decembrie a anului trecut. Au crescut şi tarifele serviciilor poştale, cu peste 20 de procente. Majorări semnificative de preţ sunt şi în cazul legumelor, conservelor şi gazelor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Emilian Duca, consultant fiscal: Constatăm că produsele de minimă subzistență, cele care sunt utilizate în mod deosebit de persoane cu venituri mai reduse au înregistrat creșteri valorice foarte mari. Dacă ai produse interne, le cumperi dacă nu trebuie să aduci de undeva. Dacă nu poți să aduci în timp util, crește prețul produsului intern.
Unul dintre motivele care alimentează scumpirile vine chiar de la Guvern. E vorba despre ceea ce economiştii numesc preţuri administrate, adică cele pentru gaze ori curent electric.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: De multe ori partea cea mai impredictibilă la noi, la români, este partea care ar fi trebuit să fie predictibilă, prețurile administrate. Te așteptai să faci prognoză pe ele, noi ne chinuim foarte tare. Eu fac o declarație puțin neelegantă - să ai în 2017 în două luni asemenea majorări de prețuri administrate, în două luni de zile bineînțeles că ne-a dat peste cap. Umflătura aceea, ne-am dus de la 1 la 4%.
Se adaugă şi efectele pe care le au majorările salariale, necorelate cu productivitatea angajaţilor.
Bogdan Glavăn, profesor de economie: Au apărut politicile populiste pe care le cunoaștem și în prezent. Care înseamnă a da bani oamenilor, presupune o injecție monetară. Dacă tu consumi mai mult, înseamă că prețurile vor crește, inflația e rezultatul imediat, am văzut cum s-a agravat în timp, al acestei politici populiste. Să bagi bani, lumea să aibă impresia că e bogată și de fapt să creezi inflație.
Ca să ţină inflaţia în frâu, Banca Naţională a scumpit banii în piaţă. Mai exact, a majorat anul acesta de 3 ori dobânda de politică monetară, de la 1,75 la 2,5 procente.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Bătalia cu inflația are un cost, și aceste cost este instrumentul pe care îl folosim. Că nu avem prea multe la dispoziție. Rata dobânzii de politică monetară și dobânda din piață. Îi ajută și pe cei cu credite care cred că sunt dezavantajați. Cândva, rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflației. Sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu undeva sus. De asta am insistat să luăm măsuri devreme și să venim cu inflația în jos ca ulterior dobânda să nu crească foarte sus.
Analiştii se aşteaptă ca rata inflaţiei să ajungă la 4,5 la sută, în luna noiembrie a anului viitor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
