Fermierii vor subvenții ca să-și vândă produsele în supermarketuri

Decizie disperată printre crescători: din cauza secetei, oamenii își vând animalele pe capete

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Petrică Istrate din comuna Matca cultivă roşii şi castraveţi de zeci de ani. Deşi anul trecut a încercat să-şi vândă legumele în supermarket, a renunţat când a citit contractul.

„Îți dă un preț pe săptămână. Dacă e prețul sus să le dai, dacă se ieftinește nu mai vor deloc”, spune producătorul, care adaugă că astfel iese în pierdere.

El preferă acum să vândă cele aproape patru tone de legume pe care le produce pe sezon în piaţa de gros din localitate. La fel gândesc şi ceilalţi producători din Matca. Ca să poată intra cu marfa în marile magazine, cei mai mulţi spun că ar trebui să primească subvenţii de la stat pentru ambalajele cerute de supermarketuri.

„Ei vor un anumit flux de marfă. Noi nu putem satisface fluxul acesta. La noi vârful este o lună în mai-iunie şi apoi pe toamnă”, spune un alt producător.

Dacă unii fermieri nu vor să intre în marile magazine, alții nu pot. În comuna Prisăcani, din județul Iași, 30 de producători de legume și fructe s-au unit într-o asociație în urmă cu șase ani. Chiar și așa, au încercat în zadar să încheie contracte de colaborare cu marile magazine.

„A luat de la mine 100 de kilograme de pătlăgele pentru pus la murat, cu un leu. Ei au încercat să le dea cu 3. Bineînţeles că nu s-a căutat, nu le-a luat nimeni”, spune Gheorghe Mihaiţă, producător local.

În Covasna, în schimb, zona de unde pleacă cele mai mari cantități de cartofi în fiecare an, sunt producători care au reușit să ducă și 1.500 de tone pe an în marile magazine. Producătorii primesc între 80 și 90 de bani pe kilogramul de cartofi vândut în supermarketuri.

„S-a întamplat în unele cazuri când au adus cartofii din Germania în România sub preţul nostru de cost”, spune Bajcsy Ákos, producător.

Potrivit unui studiu realizat de INSCOP, există toate premisele ca produsele româneşti să se vândă repede în supermarketuri. Conform datelor, 65,9 la sută dintre oamenii întrebaţi spun că acestea sunt mai bune calitativ decât cele străine.

Dacă proiectul de lege adoptat de Senat va trece și de Camera Deputaților, supermarketurile care nu vor respecta condițiile vor primi amenzi cuprinse între 25.000 și 50.000 de lei.