Fermierii își vând animalele, pentru că nu mai au cu ce să le crească
Nevoia i-a învăţat pe ţărani să se reorienteze. Creşterea animalelor nu mai e deloc profitabilă, spun tot mai mulţi fermieri, care s-au apucat acum de cultivarea pământului. Domnica Ioan are 59 de ani şi are o fermă de 40 de vaci. Acum vrea să le vândă pentru că, susţine ea, doar costurile cu hrana reprezintă mai mult de trei sferturi din valoarea animalelor.
„Carnea de animale este foarte ieftină şi mâncarea este foarte scumpă. Sunt toate scumpe, şi nutreţuri, şi concentrate, tot ce se dă la animale. În ultima perioadă am vândut viţeii mici, nu i-am mai ţinut pentru dezvoltarea fermei”, a explicat ea.
De la 2,8 milioane de capete în urmă cu cinci ani, România are acum mai puţin de două milioane de vaci. O medie de două, în fiecare fermă, la jumătate faţă de cea europeană. Ţăranii se plâng că preţul primit pentru un kilogram de carne vândut procesatorilor a stagnat, în timp ce costul la raft a tot crescut. Un kilogram de carne de vită pleacă de la poarta fermei cu 12 lei şi ajunge cu 16 lei în piaţă. Anul trecut, aceeaşi cantinate era cumpărată din magazine cu 13 lei. Nici banii primiţi pentru laptele vândut procesatorilor nu îi ajută, iar scandalurile, precum cel al laptelui contaminat cu aflatoxină, le aduc şi mai multe pierderi.
„Laptele a scăzul la preţ, acum de exemplu ne-a scăzut deja 1000 de lei vechi, ni l-a dat înapoi”, a spus Maria Tudor, fermier.
Munca pământului e mai profitabilă
Aşa se face că tot mai mulţi crescători îşi vând animelele din gospodării şi consideră că munca pământului este mai profitabilă.
„Sunt mai puţine lucrări pe care trebuie să le faci şi, spre deosebire de animale, ai cultivat vara, iar apoi jumătate de an stai liniştit, pe când la creşterea animalelor eşti nevoit tot timpul anului să ai grijă de ele”, a subliniat Florin Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale.
De altfel, cultura cerealelor devine tot mai tentantă şi pentru alţi agricultori, în condiţiile în care se anunţă un an agricol îmbelşugat. O dovedesc şi cifrele, care arată că suprafaţa hectarelor cultivate a depăşit 9,6 milioane, faţă de puţin peste 8 milioane în urmă cu patru ani. Cu toate acestea, dependenţa de vreme şi lipsa sistemelor de irigaţii au făcut ca agricultură să contribuie în economie cu circa 15 miliarde de euro, în scădere cu 16 procente faţă de vârful din 2011.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
