După ce s-au opus ani de zile proiectelor unei legi a falimentului, bancherii spun că este o necesitate, dar nu vor să lase prea multă libertate datornicilor.
„N-ar trebui să lăsăm debitorul pur şi simplu să spună: eu de mâine mă duc în insolvenţă, fără ca el să fi trecut pe la bancă”, a declarat Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
„Tuturor debitorilor ar trebui să le revină dreptul exclusiv de a intra în insolvenţă sau de a solicita acest lucru”, a apreciat Răzvan Florescu, vicepreşedinte, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.
În prezent, patru proiecte ale falimentului personal sunt dezbătute în Parlament. Proiectul promovat de deputata Ana Birchall, care a primit aviz favorabil de la Guvern, prevede o perioadă de cel mult cinci ani în care datornicul se poate redresa financiar, fără să fie dat afară din casă.
În această perioadă, toate cheltuielile datornicului sunt făcute numai cu aprobarea unui administrator judiciar. Bancherii susţin că legile falimentului din alte ţări nu sunt încurajatoare.
„Trei ani până la cinci ani să trăieşti din salariul minim pe economie, casa ta va fi vândută, tot ce ai va fi vândut, dacă ne uităm la ce sunt practicile din Europa”, a explicat Steven van Groningen, preşedintele unei bănci comerciale.
În Spania, dacă obţine intrarea în insolvenţă, datornicul poate beneficia de o pauză de la plata ratelor şi chiar de reducerea lor. În Germania, procedura este mai greoaie şi se adresează celor care nu au venituri. Iar în Franţa, se încearcă întâi o rezolvare a situaţiei pe cale amiabilă, apoi se trece la vânzarea bunurilor deţinute de datornic. Iar în multe ţări, cel care iese dintr-un faliment are restricţii în a lua noi credite după.
FMI a cerut un studiu de impact înainte de aplicarea legii falimentului. Unii executori judecătoreşti susţin că 800 de mii de români ar putea apela la legea falimentului personal. În acest caz, însă, tribunalele nu ar avea suficienţi judecători.
„E nevoie de o majorare a efectivelor de magistraţi, care să preia acest subiect”, a declarat Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Şeful Uniunii Practicienilor în Insolvenţă spune că nu se aşteaptă la un val de insolvenţe. Numărul de noi procese ar fi de aproximativ 25.000 de dosare.
„Cred că vor fi zeci de mii de dosare, dar acestea vor genera cheltuieli mari”, a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.
Aproape 600.000 de români au restanţe la bănci de peste o lună. Sumele restante depăşesc două miliarde de euro.