În primele patru luni ale anului, România a importat mâncare de aproape două de miliarde de euro. Cu 10% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Deşi producţia de grâu a crescut în ultimul an, cu 7% pe hectar, cele mai mari importuri sunt tocmai cele de panificaţie şi brutărie.
Spre comparaţie, în anii trecuţi, în același interval, importam carne de porc, furaje şi zahăr şi abia apoi produse de brutarie şi patiserie aduse din Germania sau Polonia.
Un român mănâncă lunar zece kilograme de pâine. Adică 33 de franzele de 300 de grame. Suntem astfel cu o treime peste media europeană.
Totuși, cantitatea de pâine mâncată este în scădere cu un kilogram faţă de nivelul din 1989. Explicaţia e simplă. Românii au înlocuit franzelele şi chiflele cu produse de patiserie.
„Să faci o pâine caldă şi să o vinzi pe loc, trebuie să aduci un frământător cu câteva ore înainte, să dai foc la cuptor, să încălzeşti cuptorul, să o coci. Aşa, pâinea congelată se bagă direct într-un cuptoraş mic în magazin, şi din pâine congelată se face pâine caldă”, explică Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN.
În plus, spun patronatele exportăm şi 25 de mii de tone de pâine congelată lunar. Industria a luat o gură de oxigen în urmă cu aproape trei ani, când taxa pe valoarea adăugată a scăzut cu 12 procente. Autorităţile au continuat şirul reducerilor de taxe, reducând TVA şi la restul alimentelor şi apoi şi la produsele nonalimentare.
„Noi alimentăm practic economia altor ţări din care importăm. Pe de-o parte, avem o cerere care creşte cu 10% şi o ofertă internă care creşte cu un 4%, PIB-ul creşte cu 4%”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Presiunea pe prețuri nu se simte. Dar nu putem să neglijăm această tendinţă. Când cresc mai repede importurile decât exporturile trebuie să ne ciulim urechile”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
În primele patru luni din an, România a exportat alimente în valoare totală de 1,55 miliarde de euro, în scădere cu 7%.