Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate luni de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creştere faţă de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, faţă de 26% în 2019.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) şi Croaţia (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) şi Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât şi în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Ţările membre unde cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) şi Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) şi România (18,8%), scrie Agerpres.
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creştere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creşteri sunt o consecinţă a carantinelor şi restricţiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricţii au avut un impact şi asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele şi hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, şi a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum şi cu recreere şi cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale şi respectiv 0,9 puncte procentuale.
