Aprecierea leului reprezintă o gură de oxigen pe cei care care au facturi şi împrumuturi calculate în moneda europeană. Concret, un român care are o rată lunară de 300 de euro plăteşte cu 35 de lei mai puţin faţă de începutul anului. Potrivit specialiştilor, întărirea monedei naţionale este rezultatul ofertei mari de valută din piaţă.
„E vorba de o apreciere pronunțată, dar nu exagerată, a leului, apreciere mai pronunțată decât în cazul forintului, zlotul, chiar și coroana cehă a evoluat mai puțin favorabil decât leul în această perioadă”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorulul BNR.
Cine e dezavantajat
Leul tare nu-i avantajează deloc pe exportatori. La o apreciere de zece bani a monedei europene, pierderea lor este de 100 de milioane de euro, potrivit estimărilor specialiştilor.
„Noi avem 70% către zona euro, nu se poate ca această situație să nu creeze cel puțin tensiuni. Dacă eu, de exemplu, am importat la 4,4 materii prime și vând la 4,3, că atât e cursul, acel 0,1 trebuie să îl scot din altă parte”, explică Cristian Pârvan.
„Cursul e un preț, dacă cererea e mare se întâmplă așa, dacă nu are efecte la fel de bune în economie, apar exportatorii și proclamă „Isărescu nu uită, banca asta nu-i a ta”. Și aveau și ei dreptatea lor, pentru ei impactul unei aprecieri e devastator”, a detaliat Mugur Isărescu.
Cea mai mică diferență dintre exporturi și importuri în ultimii zece ani
Şi tocmai pe exportatori s-a bazat şi economia României în primul trimestru. Diferenţa dintre exporturi şi importuri a ajuns în februarie la cel mai mic nivel din ultimii zece ani, adică la 208 milioane de euro. Practic, în februarie, România a exportat produse în valoare de peste 3,8 miliarde de euro, cu 10% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ceea ce priveşte companiile care îşi vând producţia în străinătate, 96 din topul celor 100 au capital străin şi acoperă 52% din exporturile totale ale României. Exporturile din primele două luni au fost susţinute în principal de industria auto prin Dacia şi Ford.