Rezervele României de gaze de şist se ridică la aproape 1.445 de miliarde de metri cubi, potrivit estimărilor făcute de Agenția Americană de Energie. Deja există rezerve certe de circa 110 miliarde de metri cubi, care ar putea asigura consumul pentru opt ani. În prezent, 20% la sută din consum este asigurat din import.
România nu stă la fel de bine la capitolul petrol de şist. Rezervele s-ar ridica la 300 de milioane de barili. Rezervele dovedite din alte tipuri de zăcăminte sunt însă duble, de 600 de milioane de barili. Exploatarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50 la sută rezervele de petrol ale României şi de 10 ori pe cele ale gazelor naturale.
Cele mai mari rezerve de gaze de şist la nivelul Uniunii Europene se găsesc în Polonia - 4.190 de miliarde de metri cubi. Pe locul doi se află rezervele din Franţa, estimate la 3.870 de miliarde de metri cubi. Aceste valori sunt însă date brute, orientative. În cazul Franţei, de exemplu, rezervele estimate acum sunt cu 24 la sută mai mici decât acum doi ani. Doar lucrările de explorare ar putea oferi date mai apropiate de realitate, spun specialiştii.
Și în cazul Poloniei cifrele nu ies așa cum erau pe hârtie. Varșovia, dornică să scape de dependența față de ruși, a avansat rapid. Dar s-a întâmplat să vândă pielea ursului din pădure. Săpăturile făcute de ExxonMobil şi de alte companii americane nu au avut rezultatele scontate. Anul trecut, ExxonMobil s-a retras din Polonia. Chrevon preferă să aştepte şi continuă explorările. Și în România, Chevron este extrem de activă. A obținut dreptul de explorare a perimetrelor din Dobrogea și în Vaslui.
Potrivit studiului american, fără Rusia şi Ucraina, totalul rezervelor de gaze de şist nedescoperite din Europa este de 13.310 miliarde de metri cubi, de trei ori mai mult faţă de zăcămintele dovedite.
Aceste cifre avansate sunt făcute să scoată Europa din amorțeală când vine vorba de resursele de șist. Statele sunt încă reticente din cauza pericolelor asupra mediului. Însă se poate pierde oportunitatea unor resurse ieftine care se traduce în pierderi de competitivitate la nivelul industriei.
Americanii văd oportunități în zăcămintele europene. Pe de o parte, companiile de peste ocean pot să facă afaceri pentru că au dezvoltat tehnologia, iar de cealaltă parte este interesul strategic, reducerea influenței Rusiei.