Estimări Unicredit: Inflație de 3,5% în 2019 și creștere economică de doar 1% în 2020

Data actualizării: 28.01.2019 18:05 Data publicării: 28.01.2019 17:31

grafic economie economic scadere shutterstock_351882113 — Numărul tot mai mare al românilor care pleacă la muncă în străinătate pune sub presiune Pilonul II de pensii FOTO: Shutterstock

Guvernul ar putea întâmpina dificultăți în a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB, în pofida creșterii taxelor din sectorul bancar, energetic și cel al telecomunicațiilor și a majorării accizelor. Ritmul de creștere economică va încetini, probabil, sub potențial până în 2020, în timp ce riscul unei recesiuni tehnice crește, potrivit economiștilor Unicredit Bank.

Foto: Prognoza Unicredit Bank privind creșterea economică

Peisajul economic descris de economiștii Unicredit Bank, in primul raport trimestrial din acest an, nu este unul optimist. Ce prevăd ei?

Dobânda de politică monetară va fi menținută de către Banca Naţională a României (BNR) la nivelul de 2,5% în 2019-2020, iar intervențiile de pe piața valutară ar putea continua în 2019. Inflația de la finalul anului ar putea rămâne în afara intervalului țintit de BNR dacă prețul petrolului se întoarce spre 70 dolari pe baril.
Deficitul bugetar. Majorările semnificative de pensii ar putea conduce la un salt al deficitului bugetar peste 3% din produsul intern brut (PIB) în 2019-2020. Mai mult, reacția negativă a pieței la măsurile implementate ar putea submina eforturile guvernului de a se împrumuta. Inevitabila încetinire a creșterii economice va avea loc pe parcursul unui calendar electoral încărcat. În 2019-20 este probabil ca deficitul bugetar să crească peste acest nivel. Majorările de salarii și pensii vor crește cheltuielile în 2019, în timp ce veniturile ar putea fi limitate de factori ciclici. Astfel, veniturile din taxele pe consum și profit ar putea crește mai încet decât produsul intern brut nominal. La finalul anului 2018, guvernul a introdus un pachet de măsuri cu scopul de a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Taxele impuse în sectorul bancar, energetic și cel al telecomunicațiilor ar putea acoperi cea mai mare parte a majorării de pensii din septembrie 2019. Cu toate acestea, alte beneficii (în special subvenționarea prețului gazelor) și salariile mai mari pentru profesori ar putea conduce la un deficit bugetar de peste 3% din PIB. În 2020, cheltuielile cu pensiile ar putea fi mai mari cu aproape 2% din PIB, sumă care nu ar putea fi acoperită de venituri, date fiind structura actuală a taxelor și gradul redus de colectare. Pe deasupra, cerințele foarte mari de capital și un comision de 0,5% (redus de la 2%) pentru fondurile de pensii administrate privat ar putea conduce la o restrângere a acestui sector și la costuri de finanțare mai mari pentru guvern.
Posibilitatea recesiunii. Ținând cont de efectul negativ asupra creșterii economice pe care îl va avea pachetul de taxe și de riscurile externe și interne, o recesiune tehnică în anul 2020 nu poate fi exclusă. Anticipăm o temperare a creșterii economice la 3% în 2019 și la 2,1% (sub potențial) în 2020. În pofida planului ambițios al guvernului de a majora salariile și pensiile înaintea alegerilor, încetinirea creșterii consumului privat este foarte probabilă. O deteriorare a perspectivelor exportatorilor ar putea limita creșterile salariilor din sectorul privat. Deși stimulentele fiscale pentru angajații din sectorul construcțiilor vor majora salariile nete ale acestora, impactul pozitiv asupra sectorului ar putea fi limitat.
Investițiile publice. Investițiile ar putea continua să scadă în 2019-2020 ca urmare a înăspririi condiţiilor financiare pe parcursul anului 2018, prin creșterea dobânzilor și măsurilor prudenţiale implementate de BNR. În consecință, lucrările de construcții ar putea crește într-un ritm mai lent și impactul lor asupra creşterii economice ar putea fi anulat în totalitate de reducerea lucrărilor de infrastructură. Potenţiala accelerare a absorbției fondurilor europene (UE) la finalul actualei perioade de programare bugetară ar putea fi afectată de lipsa cofinanțării din partea guvernului și de planificarea deficitară a proiectelor de importanță majoră. Investițiile din sectorul energetic și cel al telecomunicațiilor vor fi limitate de taxele introduse în aceste sectoare.