Nuclearelectrica şi Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) din Coreea de Sud au semnat marți Contractul de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC) pentru finalizarea primei instalaţii de detritiere (CTRF) din Europa, la centrala nucleară de la Cernavodă. Instalația, construită pe baza unei tehnologii dezvoltate în România, va permite îndepărtarea tritiului produs de centrala de la Cernavodă, precum și stocarea acestuia, în vederea unei vânzări ulterioare pentru viitoarele reactoare de fuziune.
Instalația de detritiere va îndepărta și stoca tritiul din instalaţiile de la centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce va duce la o protecţie sporită a mediului, în deplină concordanţă cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica şi ale Europei, potrivit unui comunicat remis marți de Nuclearelectrica.
Mai mult, tritiul stocat va putea fi folosit ulterior pe post de combustibil în viitoarele reactoare de fuziune nucleară.
„Utilizând o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea, instalaţia de detritiere de la Cernavodă (CTRF) va fi a treia instalaţie de detritiere din lume şi prima din Europa şi va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu - combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.
De asemenea, România are oportunitatea de a-şi dezvolta lanţul de furnizori şi de a deveni un centru de dezvoltare şi export al tehnologiei şi al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici şi forţă de muncă locale.
Ce este tritiul
Tritiul, un izotop al hidrogenului, este produs în principal în reactoarele construite cu tehnologia CANDU (cum sunt cele de la Cernavodă), care folosesc apă grea.
CTRF va elimina tritiul din apa grea a reactoarelor CANDU şi din instalaţiile de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă. Tritiul astfel rezultat poate fi utilizat ulterior pentru viitoarele reactoare de fuziune, cum ar fi ITER, şi va fi prima sursă europeană de combustibil, folosind o tehnologie românească, în parteneriat cu Coreea.
Centralele de fuziune vor folosi izotopi de hidrogen, deuteriu şi tritiu, pentru a alimenta reacţia de fuziune şi vor transforma energia eliberată în electricitate.
Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vâlcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând cerinţele actualizate de securitate nucleară pentru o instalaţie industrială de tritiu, aşa cum au fost stabilite de către Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România (CNCAN).
„Suntem bucuroşi să implementăm o tehnologie românească inovatoare, bazată pe ani de cercetare şi dezvoltare, un exemplu de leadership al României în industria nucleară. KHNP, un expert de top în domeniu, este partenerul potrivit pentru a ne sprijini în realizarea unui proiect sigur şi fiabil. Instalaţia de detritiere reprezintă angajamentul constant al Nuclearelectrica pentru operare sigură şi pentru protecţia mediului şi a populaţiei. Scopul nostru, prin intermediul proiectelor de investiţii, al progresului tehnologic şi al cooperării internaţionale, este de a oferi României un rol de lider în industria nucleară şi de a sprijini securitatea energetică a acesteia”, a afirmat Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica.
Când va fi gata proiectul
Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) a fost selectată ca şi contractant de inginerie, procurare şi construcţii (EPC) în urma unei proceduri de achiziţii publice. KHNP are o mare experienţă în dezvoltarea de proiecte similare şi operează o instalaţie similară pe amplasamentul centralei nucleare Wolsong, Wolsong Tritium Removal Facility.
Proiectul instalaţiei de detritiere va beneficia de o cooperare internaţională de clasă mondială în domeniu din partea României, valorificând expertiza în cercetare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea, precum şi a partenerilor din Coreea, SUA, Canada şi alte ţări europene.
Instalaţia de detritiere (eliminare a tritiului) de la Cernavodă va include mai multe domenii de înaltă tehnologie: separare izotopică în fază lichidă, distilare criogenică şi operare în vid înalt.
Durata de finalizare a proiectului este estimată la 50 de luni, iar tritiul produs va fi depozitat în containere specializate sigure şi securizate, pregătite pentru utilizare ulterioară.
„Lucrăm în mod activ la consolidarea parteneriatelor noastre internaţionale, valorificând expertiza noastră de 26 de ani în operarea în condiţii de siguranţă şi experienţa de peste 50 de ani a industriei nucleare româneşti. Ne propunem ca până în 2031 să livrăm nu doar 66% din energia curată a României, ci şi proiecte inovatoare şi eficiente care să sprijine dezvoltarea industriei nucleare locale cu multiple beneficii socio-economice. Acesta este un moment excelent pentru a valorifica expertiza românească pentru un viitor energetic sigur şi pentru a împărtăşi cunoştinţele noastre companiilor şi ţărilor care împărtăşesc aceleaşi viziune”, a menţionat Cosmin Ghiţă.
Cine sunt Nuclearelectrica și KHNP
Compania Naţională „Nuclearelectrica” SA este compania naţională românească producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear care funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.
SNN operează prin Centrala Nucleară Cernavodă două unităţi nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear şi a finalizat ciclul integrat al combustibilului prin achiziţia unei linii de procesare a concentratului de uraniu, în vederea susţinerii proiectelor de investiţii pe termen lung ale companiei.
Nuclearelectrica are un rol major la nivel naţional, contribuind, prin energia nucleară, cu peste 18% din producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.
KHNP (Korea Hydro & Nuclear Power Co., Ltd.), cea mai mare companie electrică din Republica Coreea, generează 29,6% din energia electrică a ţării. Cu un portofoliu care cuprinde 25 de centrale nucleare, 21 de hidrocentrale, 16 mici hidrocentrale, 16 centrale de acumulare prin pompare, 55 de centrale solare şi o centrală eoliană, KHNP se angajează să furnizeze soluţii energetice fără carbon. Printre proiectele aflate în derulare se numără construcţia a trei noi unităţi de centrale nucleare în Coreea şi diverse proiecte internaţionale, cum ar fi proiectul de energie nucleară Barakah din Emiratele Arabe Unite şi centrala nucleară El Dabaa din Egipt.
Editor : Bogdan Păcurar
