Efecte în lanț după falimentele unor furnizori de energie

Efecte în lanţ după primele falimente din cauza preţurilor istorice la energie. Companiile încep să contabilizeze pagube de zeci de milioane de lei şi apar primele demiteri ale şefilor din domeniu. Consumatorii casnici devin tot mai vulnerabili, in timp ce preţurile pe bursă doboară noi recorduri şi se apropie de 700 de lei pentru un Megawatt oră.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După ce la începutul săptămânii preţul energiei pe bursă a fost de 653 de lei per Megawatt oră, pentru 1 februarie cotaţia maximă este de 680 de lei. Autoritatea de reglementare a extins verificarile şi pentru luna decembrie a anului trecut pentru că suspectează un număr mare de tranzacţii trucate pe Bursă. Acestea ar fi determinat o creştere artificială a preţurilor.

„Ca să putem face această analiză în mod corect trebuie transparentizate şi contractele pe care le vedem în piaţa românească. Nu ştim absolut nimic despre contractele care se fac, pe ce termen se fac, la ce preţuri, ce cantităţi, cine cumpără,” explică Otilia Nuţu, expert energie Expert Forum.

În timp ce unii traderi au câştigat milioane de euro din această presupusă manipulare a tranzacţiilor, alţii au intrat în faliment.

Peste 36 de milioane de lei va pierde compania Electrica în urma insolvenţei declarată de furnizorul Transenergo. Directorul de vânzări al fostei companii de stat a fost deja demis, dar problema falimentelor se rostogoleşte asupra companiilor de distribuţie. Adică, cele care administrează reţelele de joasă tensiune, care ajung până la consumatorii casnici.

„Furnizorii care îşi încheie activitatea prin faliment sau insolvenţă, predau consumatorii existenţi unor furnizori de ultimă instanţă stabiliţi de ANRE. Există alte categorii de operatori de distribuţie care ar putea să rămână fără încasarea sumelor de la acest tip de furnizori,” precizează Nicolae Havrileţ, preşedinte ANRE.

Corina Murafa, fost expert al Băncii Mondiale în domeniul energiei, spune că mulţi furnizori au profitat de creşterea preţului: şi-au reziliat contractele pe care le aveau cu clienţii şi, în ciuda penalităţilor pe care le-au suportat, tot au ieşit în câştig.

„Au existat furnizori care pur şi simplu, văzând că sunt preţuri mari pe piaţă şi-au denunţat contractele pentru că îşi doreau să vândă la preţuri mai mari. În plus, trebuie să ne întrebăm şi de ce volumele tranzacţionate pe piaţă pentru ziua următoare sunt atât de mari. Peste tot în Europa vorbim de volume de 20-30% din ce se consumă, iar la noi vorbim de 50%,” spune Corina Murafa, specialist în energie.

Şi reprezentanţii companiei Enel susţin aceeaşi ipoteză: sunt furnizori care şi-au denunţat contractele pentru a vinde energia cumpărată la preţuri mici, la tarifele maxime înregistrate pe Bursă.