Companiile din minerit trebuie să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea livra suficient litiu, aluminiu, cupru, cobalt, nichel şi alte metale necesare pentru a putea face trecerea la o lume cu emisii reduse de carbon, estimează firma de consultanţă Wood Mackenzie, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
La un summit organizat în luna aprilie de preşedintele american Joe Biden, SUA, Marea Britanie, Japonia, Canada şi alte state au decis să îşi majoreze ţintele privind reducerea emisiilor de CO2 în ideea de a opri procesul de încălzire globală.
Însă, pentru atingerea acestor ţinte, va fi nevoie de introducerea pe scară largă a vehiculelor electrice, de facilităţi pentru stocarea energiei electrice generate din surse regenerabile şi facilităţi pentru transportul electricităţii, toate acestea având nevoie de metale precum aluminiu, cobalt şi litiu.
Citește și Cea mai mare mină de litiu din Europa pentru bateriile mașinilor electrice nu va mai fi deschisă. Portugalia renunță la proiect
Analistul Julian Kettle, de la Wood Mackenzie, a calculat că firmele din minerit ar trebui să investească aproximativ 1.700 de miliarde de dolari în următorii 15 ani pentru a putea fi respectat obiectivul limitării încălzirii temperaturii globale la 2°C.
„La nivel industrial pare să existe o anumită reticenţă când vine vorba de investirea a suficient capital pentru a dezvolta o ofertă viitoare care să aibă amploarea cerută de tranziţia energetică”, susţine Kettle.
Companiile din minerit sunt reticente să facă investiţii mari după experienţa ultimului deceniu când au investit în noi capacităţi, tocmai când cererea a atins un plafon, ceea ce a condus la o prăbuşire a preţurilor şi veniturilor. În plus, aceleaşi companii trebuie să îi recompenseze pe investitori, care nu vor dori să vadă cum dividendele sunt direcţionate spre cheltuieli de capital. La toate aceste provocări se adaugă şi solicitările investitorilor cu privire la aspecte legate de mediu, guvernanţă şi probleme sociale (ESG).
Australia, Canada şi Europa Occidentală au un risc redus de ESG (mediu, social şi guvernanţă), dar unele din cele mai bune resurse de nimerit sunt în zone cu riscuri mari de ESG, cum este de exemplu Republica Democratică Congo, care, potrivit geologilor americani, ar deţine aproximativ jumătate din rezervele mondiale de cobalt.
„Având în vedere că este nevoie să fie atinse obiectivele stricte privind decarbonizarea şi ESG, guvernele occidentale, băncile, investitorii şi consumatorii trebuie să se obişnuiască să opereze în jurisdicţii unde aspectele legate de ESG sunt mai complexe”, subliniază Julian Kettle.
Acesta a adăugat că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru ajuta companiile miniere să respecte aspectele referitoare la ESG şi a putea produce în zone cu grad mare de risc, într-un mod care să fie acceptabil pentru consumatori.
„Numai atunci va putea Occidentul să îşi asigure volume suficiente de materii prime necesare pentru a putea realiza tranziţia energetică în intervalul de timp preconizat", susţine analistul Julian Kettle.
