Hidroelectrica nu renunță la GW făcuți în Parcul Național Defileul Jiului

Compania spune că a oprit lucrările în conformitate cu decizia Curții de Apel dar că, în perioada următoare, va face toate demersurile legale pentru reluarea lucrărilor în Defileul Jiului.

Compania Hidroelectrica, beneficiară a unui proiect de investiții în valoare de mai multe sute de milioane de euro ce presupune realizarea a două microhidrocentrale în incinta Parcului Național Defileul Jiului, nu renunță la proiect. Aceasta în pofida faptului că organizațiile de mediu contestă cu putere proiectul. Acesta a primit un vot de blam inclusiv din partea Justiției.

La jumătatea lunii decembrie 2017, Curtea de Apel a anulat ambele autorizații de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbești- Livezeni (una emisă de județul Gorj, cealaltă de Hunedoara), complex construit de Hidroelectrica în mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, site Natura 2000.

”Hidroelectrica SA a informat executantul, Romelectro SA Bucuresti, cu privire la Hotărârea Curții de Apel București prin care au fost anulate Autorizațiile de construire și a dispus sistarea lucrărilor de execuție la „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești". De la acea dată nu s-au mai desfășurat lucrări de construcție/conservare la acest obiectiv, lucru confirmat și de reprezentanții instituțiilor statului care au inspectat și verificat toate punctele de lucru ale amenajării. În prezent nu se execută lucrări, fiind inițiate doar demersurile de obținere a autorizației de construire pentru lucrările de punere în siguranță a obiectivului”, spune compania, într-un răspuns remis Digi24.ro.

Modificările la proiect, un mister

Modul în care proiectul, unul amplu, va fi modificat astfel încât acesta să nu mai fie nociv pentru mediu, este trecut sub tăcere de către companie. Care sunt soluţiile alternative ce pot fi adoptate astfel încât cele două microhidrocentrale, aflate la o distanţă de câţiva kilometri una de alta, să nu ditrugă ecosistemul?

Hidroelectrica spune că într-o primă etapă se vor parcurge demersurile necesare obținerii certificatelor de urbanism si ulterior autorizaţilor de mediu necesare punerii in siguranţă a lucrărilor deja efectuate. Compania spune că au fost efectuate 85% din lucrări şi că de aceea nu se poate renunţa.

Citește aici efectul proiectului asupra unui sport din ce în ce mai popular în România

”Având în vedere strategia energetică a României, faptul că indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiții au fost aprobați prin HG nr.10/2003, prin HG 1297/2006 acesta fiind declarat "obiectiv de utilitate publică de interes național" și ținând cont de faptul că gradul de realizare este de circa 85%, Hidroelectrica va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului”, spune compania.

Ce presupune proiectul

Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica urma să realizeze un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh. Proiectul presupunea realizarea a două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Totul într-o rezervație protejată din rețeaua Natura 2000.

Contestațiile asociațiilor de mediu privesc nu numai neactualizarea studiilor de mediu după momentul la care România a devenit membru UE (fapt pentru care autorizațiile trebuiau puse in acord cu noua legislație a UE aplicabilă și în țara noastră), ci și avizul de gospodărire a apelor.

”Avizul de gospodărire a apelor a fost ținut secret căci Apele Române niciodată nu postează avizele, nu le supun consultării publice, nu sunt ca acordurile de mediu, ci sunt secrete. Acesta a fost eliberat în 2005, fiind unul modificat al primului ce a fost acordat în 2003. Chiar nimeni nu a știut de acesta. Am aflat de acesta doar în 2017”, explică motivul nemulțumirii asociației biologul Călin Dejeu.

Lucrările presupun îngroparea râului în subteran prin conducte uriașe la capătul căreia se găsesc turbinele producătoare de electricitate. Teama este că debitul lăsat la suprafață (numit de servitute) va fi atât de mic încât nu va mai permite supraviețuirea faunei sau florei. Deasmenea după deschiderea hidrocentralelor activitățile de rafting pe râu vor dispărea în totalitate.