Costurile trecerii la energia verde. Polonezii fac lobby la CE, în România e non-subiect

Industria energetică din Polonia protestează în publicațiile de la Bruxelles împotriva modului în care Comisia Europeană luptă împotriva poluării. Fondurile suplimentare alocate decarbonizării energetice nu sunt însoțite de măsuri de contrabalansare în regiunile bazate pe indsutria cărbunelui, unde șomajul ar putea crește. De lobby-ul polonez va beneficia și România sau Bulgaria. La noi subiectul este trecut sub tăcere atât la Ministerului Energiei cât și în industria de profil.

Bugetul propus de Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027 nu oferă un sprijin crucial pentru pierderile de locuri de muncă și modernizare în regiunile care se bazează pe energie intensivă pe cărbune și carbon, spune Asociația Poloneză pentru Electricitate (APE), într-un articol apărut pe Politico.eu.

Cadrul financiar multianual propus de Comisie pentru 2021-2027, acum dezbătut în Parlamentul European și în Consiliu, va crește finanțarea pentru eforturile în domeniul schimbărilor climatice la 25% din bugetul total, de la 20% în 2014-2020.

Aceasta înseamnă o creștere de la 206 miliarde euro la 320 miliarde euro. Aceasta ar spori finanțarea din cadrul Facilității "Conectarea Europei" la 8,6 miliarde de euro, de la 5,8 miliarde de euro, și a fondurilor în cadrul programului LIFE privind protecția mediului și a schimbărilor climatice la 5,4 miliarde de euro, de la 3,4 miliarde de euro.

Dra de unde vin banii, se întreabă APE. Este vorba de de fonduri pentru dezvoltare regională și coeziune, în conformitate cu propunerea Comisiei. „Acest lucru ridică îngrijorări serioase pentru țările membre mai sărace ale UE, care încă se bazează în mare măsură pe exploatarea cărbunelui, generarea de energie și alte industrii cu consum redus de carbon. Printre cele mai afectate regiuni: Silezia în Polonia, Yugoiztochen în Bulgaria și Sud-Vest Oltenia în România”, spune asociația.

Bulgaria, Polonia și România au cele mai scăzute rate de PIB pe cap de locuitor în UE, astfel încât povara financiară a reducerii emisiilor de carbon reprezintă deja o provocare enormă. Numai pentru Polonia, cheltuielile de investiții necesare decarbonizării sectorului energetic între anii 2021 și 2030 vor ajunge la aproximativ 60 de miliarde de euro.

Fondurile de dezvoltare regională și de coeziune ale UE ar trebui să fie o sursă de investiții care să faciliteze modernizarea sectoarelor energetice din aceste țări - în conformitate cu obiectivele UE privind schimbările climatice și cu acordul internațional de la Paris. Cu toate acestea, de acum, aceste fonduri vor fi reduse, iar regulile lor nu permit sprijinul deplin al modernizării sectorului energetic.

Propunerea privind cadrul financiar multianual nu are, de asemenea, sprijin pentru transformarea țărilor și regiunilor membre dependente de cărbune sub forma unui fond dedicat "Just Energy Transition Fund", propus de unii membri ai Parlamentului European.

Activitățile legate de cărbune sunt deja în declin. Începând cu anul 2015, aproximativ 237 000 de persoane au lucrat în sectorul cărbunelui din UE și aproximativ 215 000 de persoane au ocupat în mod indirect un loc de muncă indirect. Dar se așteaptă ca sectorul minier să piardă circa 77.000 de locuri de muncă începând din 2025 și 160.000 până în 2030.

Cele mai multe dintre aceste locuri de muncă sunt în Polonia, Bulgaria și România. „După cum s-a menționat mai sus, acestea sunt țările cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor. De asemenea, acestea prezintă cel mai mare risc de pierderi de locuri de muncă în sectoare care depind de cărbune”, spun reprezentanții asociației.

Un fond dedicat tranziției juste în domeniul energiei este, prin urmare, un instrument foarte necesar. Un fond de 4 - 5 miliarde euro, propus de comisiile Parlamentului, ar putea sprijini crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii dependenți de cărbune care se confruntă cu pierderi, în special în economia circulară.

În plus, finanțarea ar sprijini tranziția de la generarea de energie cu emisii reduse de carbon, prin modernizarea sectoarelor energetice și prin sprijinirea inovării. Infrastructura de generare a energiei existente ar putea fi înlocuită cu surse convenționale de energie cu emisii reduse, precum și cu energie regenerabilă cu emisii zero.

În sfârșit, un fond de tranziție pentru energie ar contribui la reducerea poverii financiare enorme de reducere a emisiilor pentru statele și regiunile UE care se bazează pe electricitatea bazată pe emisii de carbon.

„Nu trebuie să uităm că transformarea amestecului de energie de la cărbune va dura decenii. Polonia a început această transformare numai în 2009, când a fost adoptat pachetul UE privind obiectivele privind clima și energia curată. De atunci, au obținut rezultate remarcabile - creșterea ponderii capacității de energie regenerabilă instalată de la 4% la 20% și reducerea cotei de cărbune la 70%.

Prin comparație, țările din Europa Occidentală, cu rate ale PIB pe cap de locuitor mult mai ridicate, au început să-și transforme amestecurile de energie încă din anii 1970, dar sunt încă departe de eliminarea treptată a cărbunelui. Deci, da, s-ar putea argumenta faptul că finanțarea multianuală propusă de Comisia Europeană Deci, da, s-ar putea argumenta că cadrul financiar multianual propus de Comisie pentru perioada 2021-2027 marchează un pas în direcția corectă în sprijinirea obiectivelor privind schimbările climatice. Dar, ca aproape întotdeauna, diavolul se află în detalii. Se pare că propunerea nu oferă suficient sprijin financiar pentru acele țări din UE care se bazează cel mai mult pe generarea de energie electrică intensivă pe bază de carbon și care va suporta cea mai mare povară a decarbonizării”, spune asociația poloneză.