Energie verde pe terenurile agricole abandonate. Proiectul ar putea să scoată din sărăcie sute de comune
Pământul nemuncit și sufocat cu scaieți, pășunile abandonate, viile și livezile părăsite de zeci de ani ar putea scoate din sărăcie sute de comune. Parlamentul a decis ca pe terenurile agricole abandonate să fie construite centrale fotovoltaice, turbine eoliene, unități de stocare a electricității și alte surse de energie regenerabilă.
Sunt pline satele de parcele năpădite de scaieți, necultivate de zeci de ani. Și-n comunele cu mii de hectare lucrate, tot există și câteva năpădite de scaieți. Multe sunt foste pășuni, ori foste vii și livezi de CAP. Primăriile care le administrează-n acte nu le pot schimba statutul agricol și nici nu le pot preda investitorilor cu afaceri non-agricole. Așa că le țin degeaba.
Timpurile, geopolitica și cursa independenței energetice schimbă însă optica Statului pentru terenurile degeaba. Deputații vor ca pământul agricol nefolosit să poată găzdui centrale fotovoltaice, turbine eoliene, unități de stocare a electricității și diverse alte surse de energie regenerabilă. Au adoptat proiectul de lege și așteaptă acum promulgarea președintelui.
Gabriela Horga - deputat PNL Giurgiu, inițiator proiect: Acest proiect facilitează investiile pentru producerea de energie din surse regenerabile pe terenuri agricole extravirane din categorii inferioare. Ce aduce-n plus este că aceste terenuri, fiind situate în extravilan, nu puteau fi până acum scoase din fondul agricol. Acum, practic, prin această lege, dacă sunt terenuri degradate, terenuri slab fertile, pot fi folosite în acest scop mult mai ușor. Pe de-o parte ajută și situația sistemului energetic în care ne aflăm acum, pe de altă parte ajută și comunitatea respectivă.
Comuna Singureni, din Giurgiu, de exemplu, are 1.500 de gospodării, nici jumătate de milion de euro buget și perspective puține. Nu-i departe de București, dar investitorii au ocolit-o mereu și încă o ocolesc. Primăria are însă în jur de 20 de hectare de pârloagă în proprietate. Vreo zece au fost vie nobilă până-n 1990.
Acum, locul este doar cu buruieni. Și primăria Sigureni l-ar da bucuroasă oricui ar aduce avantaje comunitare și bani în buget.
- Care-i terenul?
Gheorghe Dragnea - secretar general Sigureni: Terasele. Foste terase de vii. Acolo-n pantă. Porțiunea aceea de la floarea-soarelui, mergând până în extremitatea cealaltă unde iarăși începe floarea-soarelui. S-ar putea realiza o investiție pentru panouri solare. Avantajul este că rețeaua de medie tensiune este în apropiere, aici unde a fost fosta fermă de păsări. Și ar fi costurile minime de transport pentru energie. Ar avantaja foarte mult pentru că s-ar livra energie electrică în rețea, costurile cu iluminatul public s-ar diminua sau poate chiar s-ar anula, pentru instituțiile de pe raza comunei, primărie, școli. S-ar face economii de sute de mii de lei pe an. Poate ar fi și un surplus de energie contra-cost. Să mai intre și niște bani la bugetul local.
Și-n nordul Giurgiului, la Vărăști, sunt terenuri agricole nefolosite care ar putea găzdui panouri solare. Vecinii de la Colibași au deja o centrală fotovoltaică deja funcțională, așa că administrația Vărăștiului ar vrea și ea.
Gigi Savof - administrator public Vărăști, Giurgiu: Avem ceva terenuri degradate, avem și o zonă de islaz unde se pot face aceste parcuri. Ne-ar avantaja foarte mult în ceea ce privește bugetul local. Dacă am putea obține și noi energie pentru iluminatul public stradal, școli... Asta ar fi un plus la buget, din care am putea să realizăm alte investiții.
România are și pământ și variante de investiții în energie regenerabilă. Din cele 13,3 milioane de hectare de suprafață agricolă, 8,3 milioane de hectare sunt teren arabil.
Editor : A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
