Agenţia pentru Energie din Danemarca a aprobat miercuri amplasarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Danemarcei, înlăturând practic ultimul obstacol major care stătea în calea finalizării acestui proiect care a divizat Uniunea Europeană, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.
Decizia de miercuri a Agenţiei pentru Energie din Danemarca este o lovitură pentru Ucraina, dar și pentru administraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, care s-a opus vehement proiectului Nord Stream 2. Este, totodată, o victorie pentru Rusia şi Germania, care susţin proiectul.
Citiți și: Trump s-a enervat pentru că danezii refuză să îi vândă Groenlanda. Și-a anulat întâlnirea cu premierul Danemarcei
De ce vrea Trump să cumpere Groenlanda. Ce așteaptă să obțină după ce se va topi gheața de pe insulă
Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa energetică a UE de Moscova.
Secretarul american al energiei, Rick Perry, declara recent că acest gazoduct „va da o lovitură dură diversității și securității energetice a Europei”. Nord Stream 2 și Turkstream - gazoductul ce va transporta gazul rusesc către Turcia pe sub Marea Neagră - vor permite Moscovei ca până la sfârșitul anului viitor să oprească tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, arăta Rick Perry.
Compania care promovează gazoductul Nord Stream 2 a propus mai multe rute posibile pentru amplasarea gazoductului prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect. Într-un comunicat de presă, Agenţia pentru Energie din Danemarca a precizat că a acordat consorţiului Nord Stream 2 AG permisiunea de a construi o secţiune de 147 de kilometri din gazoductul Nord Stream 2 în zona de sud-est a insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică.
Agenţia a adăugat că Nord Stream 2 va trebui să aştepte o lună înainte de a putea utiliza autorizaţia, în conformitate cu legislaţia daneză, care oferă părţilor interesate dreptul de a contesta decizia timp de patru săptămâni.
Rușii, pregătiți să termine gazoductul în 4-5 săptămâni
Grupul rus Gazprom anunţase anterior că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
La începutul acestei luni, Viktor Zubkov, preşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, a anunţat că proiectul Nord Stream 2 a ajuns practic în apele teritoriale daneze. „Am avea nevoie de patru-cinci săptămâni pentru a-l termina, în cazul în care vom obţine aprobarea Danemarcei”, a declarat atunci Zubkov.
Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania, via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream 2 ar urma să intre în funcțiune la sfârșitul acestui an.
Cum a reacționat Vladimir Putin, aflat în vizită în Ungaria
„Danemarca s-a comportat ca un actor responsabil în relațiile internaționale, apărându-și interesele și suveranitatea, dar și pe cele ale principalilor săi parteneri din Europa, care au tot interesul să diversifice aprovizionarea pieței europene cu hidrocarburi ruse”, a declarat miercuri liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, aflat în vizită în Ungaria.
După anunțul Danemarcei că a aprobat Nord Stream 2, acțiunile Gazprom au crescut cu 3 la sută pe bursa de la Moscova.
La începutul lunii octombrie, președintele rus Vladimir Putin spunea că „mica” Danemarcă este supusă „unor presiuni” pentru a bloca gazoductul, dar dădea asigurări că acesta va fi construit cu orice preț, chiar dacă ar fi să ocolească apele teritoriale daneze.
„Statele Unite, din păcate, tot timpul s-au împotrivit cooperării noastre energetice cu Europa”, declara Vladimir Putin, insistând asupra caracterului pur economic al proiectului și negând orice scopuri politice.
Ungaria se alătură proiectului Turkstream
Vladimir Putin a mai anunțat miercuri, după o întrevedere cu premierul Viktor Orban, că Ungaria este interesată să se alăture anul viitor proiectului de gazoduct Turkstream.
Turkstream ar urma să fie finalizat de partea rusă la sfârșitul acestui an, iar anul viitor vor fi terminate lucrările cu partenerii bulgari și sârbi, a precizat Putin.
„Am discutat despre o posibilă normalizare a relațiilor dintre Rusia și Europa”, a mai spus Putin despre convorbirile purtate cu premierul Ungariei. „Sigur că am vorbit și despre o reglementare a crizei din Ucraina în relație cu rutele și aprovizionările energetice ale Ungariei și ale unor consumatori europeni-cheie din surse rusești”, a punctat liderul de la Kremlin.
Germania a salutat, la rândul ei, decizia Danemarcei, considerând că este una pur economică, ce va permite permanentizarea livrărilor de gaze rusești către Europa la un cost acceptabil.
Organizația Greenpeace a anunțat, în schimb, că regretă decizia luată de Copenhaga. „În plină urgență climatică, este o direcție greșită. N-avem nevoie de o nouă infrastructură pentru energiile fosile, care frânează o tranziție către energia verde”, spune Greenpeace.
În ciuda autorizației primite de la Copenhaga, controversatul gazoduct este amenințat de posibile sancțiuni americane, dar și de noile reglementări din UE referitoare la transportul de gaz, care impun o „decuplare” a activității de producție și de distribuție.
Editor: Luana Păvălucă
