Criză în energie. Ce se va întâmpla cu facturile la curent
Preţul energiei electrice a crescut până la maximul ultimilor doi ani, 650 lei/MWhpe piaţa spot de la Bucureşti cu livrare joi, potrivit datelor bursei de energie OPCOM. În aceste condiții se pune întrebarea ? Cât timp vor mai vinde furnizorii populației o energie mai ieftină decât cxea de pe piețele spot?
Preţul mediu pe întreaga zi de joi este de 108 euro/MWh, în creștere cu peste 21% faţă de ziua precedentă şi mult superior celor din pieţele ţărilor cu care România este interconectată: Cehia (47 euro), Slovacia (51 euro) şi Ungaria (91 euro). Minerii care asigură cărbunele pentru termocentralele din Oltenia sunt încă în grevă.
La finele anului trecut Guvernul a dat faimoasa OUG 114 care, printre altele, limitează superior prețurile ce pot fi cerute consumatorilor. Sunt însă suficiente prevederile acestei OUG? Garantează acestea că furnizorii de ultima instanță sau de pe piața concurențială nu vor majora, dealtfel poate justificat, prețurile cerute?
O ordonanță cu probleme
Un prim aspect este că OUG 114 are limitele sale. Aceasta prezintă suficient de multe neclarități astfel încât niciun consumator casnic să nu poată sta liniștit, convins că nu îi va crește prețul kWh plătit.
În OUG scrie doar că "pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, pentru clienţii casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate, de către ANRE". Or, acum, piaţa este liberă şi sunt două categorii de consumatori casnici: circa 7 milioane care au rămas pe vechile contracte reglementate cu cei patru furnizori de ultimă instanţă (FUI) Enel, Electrica, CEZ şi E.On şi alţii, aproape două milioane, care au schimbat contractele şi/sau furnizorii şi au trecut pe piaţa concurenţială. Deci, care clienţi vor avea preţuri reglementate de stat?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Cred ca preţurile reglementate se vor aplica pentru clienţii care au acum serviciul universal (prima categorie-n.red.) pentru că ar fi şi mai simplu de reglementat, dar nu sunt sigur până nu vedem ce va spune ANRE. Este o problemă" spune, potrivit e-nergia.ro, Ion Lungu, preşedinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică.
Semne de întrebare ridică și Ionuț Purică, cadru universitar, expert în energie. „Nu cred ca facturile la casnic vor fi afectate căci e vorba de elemente din ordonanța 114 care limitează la consumatori prețul energiei. Dacă limtează la producători e altă problemă si atunci prețurile pot crește. Sunt diverse păreri, consumatorii sunt casnici cu toții, nu poți să îi discriminezi. Totul va depinde de tipul contractului făcut cu furnizorul”, a declarat el pentru Digi24.ro.
”Posibil, ar trebui să fie mai vulnerabili consumatorii pe piața concurențială dar totul depinde de OUG care nu ar trebui să discrimneze între diferitele categorii de consumatori casnici. Contrar, cineva va putea spune că este neconstituțional”.
Este cert că distribuitorii de energie electrică vor pune presiuni pe majorarea prețurilor, nedorind să suporte din propriile buzunare pierderile. Totul va depinde deci modul în care ANRE va ține sub control cererile producătorilor și va înțelege să interpreteze OUG 114.
Industria și inflația primesc o lovitură
O situație specială este cea a marilor consumatori de energie, respectiv companiile din metalurgie, petrochimie, industria produselor de aluminiu. „Neputând să livreze energie clienților, deși situația prezentă poate fi numită forță majoră, furnizprii trebuie să își onoreze contractul luând energie din alt parte, probabil din import, iar acesta este un scenariu. Prețul mare de la import poate fi socotit pierdere, riscul fiind al lor. Mai departe, însă el poate distribui în sistem pierderile. O parte din risc se poate duce către industrie”, spune Purică. El afirmă că unele fabrici ar putea decide șomajul tenporar pentru angajați dar căttul depinde de scenariile pe baza cărora „se bifurcă tot”.
Care sunt cauzele situației
Analiştii spun că sunt numeroase cauze care au dus la acest record. Printre ele, producţia mai mică decât necesarul şi noua taxă impusă companiilor energetice. De asemenea, bursa a reacţionat şi la greva minerilor din Gorj.
„Ninge în țară dar zăpada nu s-a transformat încă în apă, astfel încât Hidroelectrica nu poate să o lucreze încă. În momentul de față suntem într-o situație specială, unde Complexul Energetic Oltenia este cu rezerve către sfârșit, deci dacă greva minerilor va continua se vor opri unele unități pe carbune.”
Ca să acopere consumul intern de 9.000 MW, România importă energie din ţările vecine. Asta deşi, în teorie, România poate să producă 24.000 de megawati pe oră. Însă, potrivit Ministerului Energiei, 8.000 sunt indisponibili din motive administrative. Iar din cei 16.000 care rămân, ţara noastră produce aproximativ 8.000 de MW.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
