Consultanți Big Four critică prevederi din legea offshore

EY România spune că eliminarea creditului fiscal din Legea offshore pune piedici în continuarea investiţiilor în platformele din Marea Neagră. Aceasta este însă doar una dintre problemele proiectului acestei legi, după cum a fost modificat de Camera Deputaților.

Eliminarea creditului fiscal din legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, pune piedici în continuarea investiţiilor, a avertizat marţi liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică din cadrul EY România, Alex Milcev, potrivit News.ro.

În 9 iulie, legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. În varianta adoptată de deputaţi, a fost scoasă prevederea legată de creditul fiscal, măsură care exista în varianta adoptată de senatori.

Eliminarea acestei facilităţi va îngreuna semnificativ investiţiile în platformele din Marea Neagră, consideră Milcev.

”În ceea ce priveşte eliminarea creditului fiscal, de reţinut că acesta a fost conceput ca o măsură de stabilitate şi predictibilitate fiscală pentru titularii de acorduri petroliere pentru perimetre offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a Legii. Eliminarea lui, aşadar, pune anumite piedici în continuarea discuţiilor şi luarea unei decizii pentru continuarea investiţiilor în proiecte pentru exploatarea gazelor naturale din perimetre offshore”, a spus Milcev, în cadrul comunicatului.

Milcev a atras atenţia şi asupra modului în care sunt acordate deducerile pentru investiţii, în limita a 60%.

”Deşi această deducere ar trebui, la nivel teoretic, să reprezinte un avantaj fiscal pentru titulari, formula de calcul detaliată în Anexa 2 la proiectul Legii offshore pare să condiţioneze deducerea de luna în care s-a realizat efectiv vânzarea gazelor naturale – ceea ce reprezintă o restrângere a efectelor benefice ale acestei măsuri şi o potenţială limitare a avantajului fiscal aferent. Având în vedere valoarea mare a investiţiilor upstream iniţiale, specifică segmentului de offshore, ar trebui căutate mecanisme care să permită acordarea deducerilor pe parcursul realizării investiţiilor (şi nu doar la momentul vânzării propriu-zise)”, a spus Milcev.

Todată, rămâne în continuare controversa referitoare la obligativitatea angajării cetăţenilor români cu rezidenţă fiscală în România, după cum a fost şi cea legată de obligaţia de a folosi subcontractori români, subiect al contestării de către Ministerul Energiei în adrese trimise către Camera Deputaţilor.

”Pot oare asemenea prevederi să conducă la un potenţial infrigement din partea Comisiei Europene din perspectiva încălcării principiilor pieţei libere? Rămâne de văzut”, a spus Milcev.