Comisia Europeană dă acces sporit Gazprom la magistrala de gaze OPAL

Comisia Europeană este criticată după ce, la cererea autorității germane de reglementare în domeniul energiei, BNetzA, a aprobat Gazprom o creștere cu 30% a capacității din conducta OPAL, aflată la dispoziția rușilor, potrivit unei analize făcute de OSF, Centrul polonez pentru Studii Est-Europene.

Decizia CE este relevantă prin aceea că pune sub semnul întrebării intențiile reale și declarațiile oficialilor Comisiei Europene conform cărora politica energetică europeană este orientată spre diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale ale Europei.

Conducta OPAL are o lungime de 470 de kilometri și se găsește pe granița de est a Germaniei. Ea pleacă din nord, unde se conectează la Nord Stream, spre sud, în Cehia. Conducta are un diametru de 1.400 milimetri și o capacitate anuală de 35 miliarde metri cubi de gaz. Conectarea la Nord Stream s-a făcut în august 2011. Conducta este construită și operată de OPAL NEL Transport GmbH, subsidiar WINGAS, la rândul ei subsidiară Gazprom. Un procentaj de 20% din OPAL NEL este deținut de E.ON Ruhrgas.

Mărul discordiei

Ceea ce constituie mărul discordiei în cazul proiectului OPAL este capacitatea de conductă aflată la dispoziția Gazprom. Legislația europeană cuprinde un așa zis principiu numit Accesul Părții Terțe menit (TPA -Third Party Access). Acesta permite oricărui actor să folosească rețeaua pe baza principiului european al accesului liber la piață. Însă tot legislația europeană permite și anumite excepții. Cu accept din partea CE pentru recuperarea investiției, se poate limita dreptul TPA.

În cazul OPAL, în 2009 s-a acceptat o excepție de la regula TPA pentru cel puțin 50% din capacitatea conductei. În situația în care companiile cu poziție dominantă pe piața cehă livrau cel puțin trei miliarde metri cubi de gaz, scutirea de la regula TPA era chiar de 100% din capacitate. Însă din cauza faptului că programul de aprovizionare nu a fost niciodată implementat, OPAL a fost scutit efectiv doar in proporție de 50%.

De câțiva ani, Gazprom încurajat de autoritatea germană de reglementare BNetzA a solicitat Comisiei Europene acceptul de a excepta în totalitate conducta OPAL de la principiul TPA. Rușii au cerut dreptul de a putea închiria pe termen lung întreaga capoacitate, iar lipsa de interes din partea părților terțe a părut a fi argumentul forte. CE a evitat luarea unei decizii și a prelungit procedurile administrative prin amânarea termenlor. În mai 2016, BNetzA a trimis CE o altă cerere, în urma unei înțelegeri care includea Gazprom, Gazpromexport și operatorul OPAL.

În data de 28 octombrie 216 CE și-a anunțat decizia: solicitarea celor patru entități a fost acceptată, însă cu modificări. Exceptarea de la TPA rămâne la 50%, însă 20% din capacitatea OPAL, dacă există suficientă cerere, trebuie pusă la dispoziția terților pe termen scurt la hubul german Gaspool.

Gazprom și alte companii cu poziție dominante pe piața Cehiei pot participa la licitațiile aferente. Pentru restul de 30% din capacitatea OPAL, CE nu a pus nicio condiție sau limitare ceea ce înseamnă că Gazprom a ajuns să dispună după voia sa 80% din capacitate.

Modificările se așteaptă să fie valabile până în 2033, iar autoritatea germană trebuie să le pună în practică într-o lună, cel mult. OSW crede că termenul real va fi mult mai mare, de ordinul lunilor căci BNetzA este obligată să consulte companiile interesate. Mai mult, împotriva deciziei CE se poate face apel iar BNetzA s-ar putea retrage din înțelegerea semnată și ar putea promova noi formule.

Există și semne de întrebare privind conținutul exact al deciziei CE. Comisia nu a publicat încă un conținut al deciziei sale iar comunicatele de presă ridică mai multe semne de întrebare. Spre exemplu, nu se știe dacă dispoziția privește întreaga capacitate sau doar cea de tranzit a conductei.

OSW notează că posibila creștere a cantităților de gaz livrate Germaniei și Europei prin Germania, vor limita cererea de gaz din alte surse și în consecință va afecta diversificarea alimentării cu gaz în interiroul UE, inclusiv în Europa Centrală.

Creșterea accesului Gazprom prin conducta OPAL micșorează importanța rutei ucrainene a gazelor dar și veniturile țării vecine. Calculele OSW spun că dacă Gazprom va căpăta acces sporit cu 30% din conductă, tranzitul prin Ucraina va scădea cu 11 miliarde metri cubi anual ceea ce înseamnă o pierdere de venituri de 300 milioane dolari la bugetul țării vecine. Măsura CE va limita cererea pentru implementarea unor noi proiecte de alimentare cu gaze în această regiune a Europei.