Chinezii, înlocuiți cu americanii pentru energia nucleară din România
Americanii se vor implica în construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și în recondiționarea unității 1. Este un proiect în valoare de opt miliarde de dolari coordonat de una dintre cele mai mari firme de construcții din Statele Unite. Vor participa și companii din țara noastră, dar și din Franța și Canada. Acordul interguvernamental care pune în mișcare acest proiect a fost semnat vineri, la Washington, de ministrul economiei, Virgil Popescu, și omologul său american.
„România face astăzi un pas uriaș înainte în dezvoltarea parteneriatului strategic pe care îl are cu Statele Unite ale Americii, in ceea ce priveste componenta energie, respective cooperarea în domeniul nuclear civil. Am promis, și am dus la îndeplinire, o misiune strategică: identificarea de parteneri din state NATO pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Acordul pe care l-am parafat astăzi alături de Secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Dan Brouillette, ne permite să avem tehnologie și expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 și 4, cât și pentru retehnologizarea Unității 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorțiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând țări care fac parte din NATO, și cu sprijin financiar din partea partenerilor implicați. În plus, se creează cadrul unei ample cooperări între România și SUA în domeniul nuclear civil. În același timp, ne dorim ca pe lângă partenerii americani să îi avem parteneri și pe canadieni și francezi. Dovedim astăzi că se pot obține parteneriate serioase, predicitibile, dacă există voință politică și muncă susținută. Pentru SNN acest parteneriat este deosebit de important în dezvoltarea companiei, care se află pe o traictorie ascendentă, mai ales după ce a intrat în indicii FTSE Russell. Felicit SNN pentru munca depusă până acum și-i încurajez să implementeze, cu responsabilitate, pașii următori”, a declarat Virgil Popescu, citat într-un comunicat al Ministerului Economiei.
De ce a picat înțelegerea cu chinezii pentru Cernavodă
Viitorul este american, așadar, pentru energia nucleară din România. Și trebuie să remarcăm, comparativ, viteza cu care s-au mișcat lucrurile.
Colaborarea americană o înlocuiește pe cea chineză, stabilită de Victor Ponta, cel care s-a uitat cu admirație către Beijing. Dar de cinci ani acest proiect a tot trenat, pentru că investitorii chinezi au cerut condiții imposibil de îndeplinit în Uniunea Europeană.
Acum, cu privirea întoarsă de la Est către Vest, evoluția a fost accelerată. Anul trecut, în august, în timpul vizitei la Casa Albă, președintele Iohannis semna un acord de colaborare viitoare în domeniul energiei nucleare. În 14 luni se concretizează. Înțelegerea cu chinezii a fost anulată în iunie anul acesta de guvern și iată că la câteva luni se stabilește un cadru tehnic și o finanțare.
Sunt diferente între cele două proiecte. În înțelegerea cu chinezii investitorul venea cu finanțarea, posibil chiar printr-un împrumut pe aceeași filieră, iar Nuclearelectrica, la început, cu un aport în natură: construcțiile deja existente la Cernavoadă, în principal cămășile reactoarelor, care totuși au nevoie de multă muncă, dat fiind că sunt ridicate în vremea comunismului.
Pentru că veneau cu banii, chinezii au cerut garanții că își vor recupera investiția și solicitaseră chiar un preț fix de vânzare - în caz că cel din piață e mai mic, atunci statul trebuia să acopere diferența. E inaccepatabil prin condițiile de concurență din Uniunea Europeană, pentru că ar reprezenta ajutor de stat.
Se gândise mai apoi un sistem de taxare a consumatorului pentru investițiile noi, impusă tuturor prin factură. Era anunțată ca valabilă pentru toată industria, dar ea era concepută pentru a răspunde cerințelor chineze.
După ultima estimare, investiția în reactoarele 3 și 4 s-ar fi dus la 7,2 miliarde de euro. Când s-a discutat prima dată concret despre acest proiect, în vremea guvernului Trăiceanu, suma era 4 miliarde de euro, după care a urcat la șase și mai apoi peste șapte. Oricum, este în desfășurare o reactualizare a studiului de fezabilitate.
Calcule refăcute la Cernavodă
Și odată cu banii, încep necunoscutele. În înțelegerea cu americanii intră retehnologizarea Reactorului 1 și dezvoltarea unităților 3 și 4.
Reactorul 1 trebuie oprit în 2026, când îi expiră cei 30 de ani de funcționare. Costul estimat numai pentru Reactorul 1 era de 1,5 miliarde de euro. Dacă ar fi să strângem sumele estimate și să le transformăm în dolari, atunci proiectele s-ar duce la peste 10 miliarde de dolari. Deci, peste investiția anunțată. Dar calculele trebuie refăcute.
Reactoarele în funcțiune, 1 și 2 și tot proiectul, la cum a fost gândit, au la bază tehnologia CANDU. Iar primele trei litre din acronim vin de la Canada. E tehnologie baxată pe apă grea. Americanii au dezvoltat centralele cu o tehnologie bazată pe apă ușoară. E apă normală, de fapt, dar acesta este termenul tehnic, pentru a o deosebi de cea grea, care are mai mult izotopul deuteriu al hidrogenului.
Când Ceaușeascu și ciracii săi au gândit centrala de la Cernavodă au refuzat să folosească tehnologia sovietică, așa cum au făcut celalalte țări din blocul comunist. Dar nici nu s-au dus către dușmanul de clasă, către America. Și s-a ales această soluție mai puțin deranjantă, tehnologie canadiană. Care nu este prea răspândită. China are două reactoare CANDU și încă unul în construcție.
Tehnologia americană este diferită și trebuie să așteptăm detalii despre ce va face.
În plus, mai este deschis un front al colaborării. Compania NuScale a dezvoltat minireactoare nucleare, iar Nuclearelectrica a semnat un memorandum de înțelegere cu acest furnizor. Puterea acestor unități este redusă, cu o capacitate instalată de 60 de MW. Însă acestea pot fi modulare cu până la 12 unități din acestea mini strânse într-o centrală. O duzină ar avea 720 de MW, ușor peste puterea unui reactor actual de la Cernavodă, de 700 de MW.
De unde vor venii banii
Tot pe aceeași relație cu Washingtonul se va asigura și finanțarea, cel puțin parțială, pentru proiectul Cernavodă. Ministrul Virgil Popescu s-a întâlnit la Washington și cu Eximbank-ul american.
„Separat de acordul parafat, am reușit să identificăm interesul SUA și pentru o componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze, printr-un Memorandum de Înțelegere cu Exim US. De asemenea, la Washington DC, am avut o întâlnire și cu reprezentanții USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilității extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituții de finanțare ale SUA”, a declarat Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri.
Detalii despre acordul interguvernamental
Ministrul Economiei a oferit, vineri seara, câteva detalii despre Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România:
- Faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului si principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor și părților implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naționale, europene și internaționale.
- Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate și siguranță nucleară și, implicit, întărirea securității, diversității, siguranței în exploatare și stabilității energetice și de mediu ale României, obiective asociate și proiectelor de investiții ale SNN, retehnologizarea Unității 1 și extinderea capacitatii CNE Cernavodă.
- Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: Proiectul Unităților 3 și 4, retehnologizarea Unității 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare și universități, pregătire personal, cercetare și dezvoltare.
- Adițional proiectelor actuale, Reactoarele 3 și 4 și Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, Acordul prevede și cooperarea pe termen lung și foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilității și scalabilității tehnologiilor nucleare.
- Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unitățile 1 și 2.
- În ceea ce privește componenta de finanțare, SUA își exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation și alte instituții finanțatoare aplicabile și disponibile din SUA care să sprijine finanțarea globală a proiectelor.
