În ultima vreme, nu sunt schimbări multe în evoluţia cursului petrolului, este în aşteptare, la 49 de dolari pe baril la Londra. Însă chiar şi fără modificări de cotaţii se produc poziţionări interesante.
Miercuri începe la Viena reuniunea OPEC care are ca scop reducerea producţiei, pentru care se negociază din septembrie. Şi încă se negociază şi sunt multe puncte divergente.
Acest cartel al petrolului a cerut ţărilor neafiliate, adică producătorilor independenţi, să reducă producţia cu 800 de mii de barili pe zi. OPEC, în acelaşi timp, promite să reducă livrările cu 1,2 milioane de barili.
Organizaţia aceasta este responsabilă de 40% din producţia mondială de ţiţei, dar în acelaşi timp ea acoperă 60% din comerţul internaţional. Prin urmare, şi cotele acelea de tăieri sunt proporţionale cu feliile pe care le ocupă fiecare în piaţa mondială.
În total, ar fi o reducere de producţie de 2%, care va influenţa cotaţiile, dar cu greu. Şi mai e mult până atunci, pentru că există neînţelegeri.
Rusia, care a fost avocatul unui acord între producători, este dispusă la cel mult o îngheţare a producţiei. Adică este dispusă să renunţe la ce programase ca o creştere de producţie în 2017. Tăierea actualelor livrări este exclusă.
Nici alţi producători independenţi nu sunt de acord să taie. Azebaidjanul, de pildă. Şi mai sunt şi tensiunile din interiorul OPEC. Iran, Irak şi Indonezia sunt extrem de rezervate în privinţa planului desenat în cartel, un cartel dominat de Arabia Saudită.
Chiar şi în eventualitatea unei înţelegeri între exportatori, impactul asupra pieţei va fi totuşi decent. Strategii băncii japoneze Nomura estimează că preţul petrolului Brent va urca cu circa 2 dolari. Asta, în condiţiile în care deja perspectiva unei înţelegeri este deja inclusă în actualele cotaţii. Mai sunt semne de întrebare, dar deja e luată în calcul.
Un eşec va genera o scădere.
Cât ar putea ajunge benzina în România
Pentru a privi în perspectivă, ne folosim de prognozele celor de la Societe Generale. În trimestrul I al anului viitor, analiştii băncii văd cotaţii Brent de 52,5 dolari, iar pe la jumătatea anului îl văd urcat la 55 de dolari. Pe baza acestor cifre şi pe perspectivele de creştere a dolarului, am putea astfel să estimăm că din aceste mişcări ar reieşi o influenţă pe preţul benzinei şi al motorinei de la pompă de 15-20 de bani. Deci posibil un 5,3 lei.
Dar sunt mult mai multe variabile - de pildă, preţurile la pompă sunt ghidate nu direct de preţul petrolului, ci de cotaţiile produselor rafinate: Petrom foloseşte Platts.
Şi pot să mai apară şi alţi factori, cum ar fi stocuri mai mici de rafinate, probleme de furnizare etc.
Însă nu trebuie să uităm că avem, totuşi, decizii care de fapt pot ieftini mult mai sensibil carburanţii. Reducerea accizei cu 7 cenţi pe litru şi scăderea TVA la 19% sunt decizii prevăzute în Codul fiscal, dar care pot fi amânate de viitorul guvern, din cauza constrângerilor bugetare. Tăierea de acciză ar putea să aducă o ieftinire teoretică de 39 de bani. Practic, chiar şi cu influenţe din pieţele externe, pe termen mediu am putea să avem carburanţi sub 5 lei.
Toate acestea însă trebuie să le luăm cu rezervă şi să le privim ca ceea ce sunt: nimic altceva decât calcule provizorii.
În joc, influența OPEC
Legat de discuţiile între producători, Nomura dă 70% şanse unui acord pentru reducerea livărilor. Societe Generale e ceva mai moderată, 50-50.
Însă mizele sunt mai mari decât o înţelegere pe nişte cantităţi de ţiţei. În joc este şi relevanţa OPEC. Dacă nici acum nu se înţeleg, cartelul, cu vioara întâi Arabia Saudită, va ajunge să joace un rol global din ce în ce mai redus. Îşi pierde din putere şi din capcitatea de a lega alianţe la nivel mondial, în condiţiile în care ţiţeiul a fost monedă de negociere cu marile puteri ale lumii.
Citiți și: Cererea de benzină se plafonează