Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autorităţile române producătorului de energie ''Complexul Energetic Hunedoara'' sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, se arată într-un comunicat al forului comunitar.
La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane de euro (167 de milioane de lei) producătorului de energie ''Complexul Energetic Hunedoara'' (denumit în continuare ''CE Hunedoara''), care se află într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013, informează Agerpres.ro. În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa şase milioane de euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.
Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate.
În acest stadiu, Comisia nu este convinsă că planul de restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat.
În primul rând, apreciază CE, CE Hunedoara a intrat în procedura de insolvenţă în 2016 (suspendată în prezent), cu datorii de peste 500 de milioane de euro faţă de diferite instituţii de stat. În această sumă intră o parte din împrumutul pentru salvare acordat de România întreprinderii CE Hunedoara în 2015, un împrumut menit să finanţeze rambursarea ajutorului de stat incompatibil, precum şi împrumuturi suplimentare în valoare de circa 73 de milioane de euro, pe care România le-a acordat CE Hunedoara începând cu 2015 pentru a menţine întreprinderea pe linia de plutire.
În al doilea rând, susţine CE, planul de restructurare nu prevede o contribuţie perceptibilă din partea CE Hunedoara la costurile de restructurare şi nici măsuri menite să limiteze posibilele denaturări ale concurenţei ca urmare a unui sprijin considerabil din partea statului.
Comisia îşi va continua investigaţiile pentru a afla dacă preocupările sale iniţiale se confirmă. În acelaşi timp, CE va continua să colaboreze îndeaproape cu autorităţile române pentru a găsi o soluţie viabilă pentru activele CE Hunedoara prin care să se asigure că această întreprindere continuă să furnizeze energie electrică, să diminueze costurile suportate de consumatori şi să limiteze sarcina suportată de contribuabilii români.
Deschiderea unei investigaţii oferă părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii şi nu anticipează rezultatul acesteia.CE Hunedoara este un producător român de energie electrică şi termică deţinut de stat, care exploatează, de asemenea, minele de cărbune superior pentru a-şi alimenta centralele electrice.
Cu sediul la Petroşani, în judeţul Hunedoara, CE Hunedoara deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are circa 6.600 de angajaţi. CE Hunedoara a fost constituită în 2012 cu activele deţinute anterior de către alte întreprinderi deţinute de stat, aflate în situaţie de insolvenţă şi lichidate (Electrocentrale Paroşeni şi Electrocentrale Deva, precum şi, într-o fază ulterioară, Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani). Aceasta a înregistrat pierderi începând cu anul 2013, iar în ianuarie 2016 a intrat în procedura oficială de insolvenţă în temeiul legislaţiei române. Între timp, procedura de insolvenţă a fost suspendată până la soluţionarea unei căi de atac formulate de către sindicate în faţa unei instanţe regionale din România.
Eroarea părții române în privința termocentralelor, producătoare a unei energii electrice mai scumpe, nesubvenționată, pare a fi fost aceea că nu a integrat aceste termocentrale în complexuri energetice care să producă un coș de energie din surse diferite, cum ar fi nuclear, eolian, hidro, etc. Producători importanți de energie din UE, cum este grupul ceh CEZ, produc și vând mixuri de energie, nu o energie doar din cărbune, hidro, combustibil nuclear. Drept consecință, costul final al energiei vândute în alte țări este unul rezonbail, iar termocentralele își pot continua activitatea. Închiderea termocentralelor nu pare a fi soluția, căci, în timp de secetă, centralele hidro sau nucleare funcționeză cu dificultate, ultimele din cauza lipsei apei de răcire.