Nu e nimic sigur, dar se vede că producţia de petrol scade destul de repede, atât în interiorul cartelului OPEC cât şi în afara lui.
Mai mult, ameninţarea Iranului că va inunda piaţa odată ce scapă de sancţiuni nu s-a materializat. Producţia sa a crescut destul de puţin semn că îşi va recăpăta cota de piaţă pierdută, dar o va face gradual.
O oarecare tendinţă de echilibrare a ofertei cu cererea se vede şi în cotaţii. Preţul barilului de petrol Brent a urcat peste 40 de dolari în condiţiile în care a atins şi 28 de dolari în acest an.
Pentru producătorii de ţiţei ar fi cam prima doză de optimism din ultimii doi ani, când preţurile stăteau la 115 dolari pe baril, dar exista totuşi riscul să se îmbete cu apă rece. Oferta continua să fie prea mare iar rezervele de petrol cresc.