Peste un milion de români sunt barmani, ospătari, frizeri, mecanici auto sau agenţi de pază. Nu că aceste meserii ar fi ruşinoase, însă de multe ori sunt remunerate destul de slab, aşa că impactul lor în economie este ceva mai mic decât cel al slujbelor din industrie.
Companiile din România sunt mai puţine, au mai puţini angajaţi, dar au afaceri mai bune decât înaintea crizei, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Formată în mare parte din companiile auto, furnizorii lor şi combinatele metalurgice, industria rămâne cel mai mare angajator al economiei româneşti. Aproape 1,4 milioane de români lucrează în industrie. Sunt însă cu 270 de mii mai puţini decât înainte de criză. Disponibilizările care au avut loc în ultimii ani în industrie nu au venit neapărat în urma unei scăderi a producţiei. Fabricile româneşti au continuat să aibă comenzi, îndeosebi de peste hotare, însă multe dintre ele au încercat să lucreze mai eficient, aşa că şi-au restructurat personalul.
Construcțiile, în prăbușire
Există însă şi un sector al economiei în care disponibilizările au fost în mod clar provocate de criză: construcţiile. Între 2008 şi 2012, peste 150 de mii de angajaţi în construcţii şi-au pierdut locul de muncă. Piaţa imobiliară s-a prăbuşit după îngheţarea creditării, iar investiţiile statului în infrastructură au rămas destul de mici, aşa că multe companii de construcţii au intrat în impas şi nu au avut ce să facă decât să dea afară. Că în industrie a fost vorba de o reorganizare şi că în construcţii de o prăbuşire se vede cel mai bine în cifra de afaceri a celor două domenii.
Anul trecut, industriaşii au avut încasări de 384 de miliarde de lei, în creştere cu 60 de miliarde faţă de 2008. De cealată parte, construcţiile au avut anul trecut afaceri cu aproape 16 miliarde de lei mai mici decât în 2008, când trăiau ultimele clipe ale boom-ului imobiliar românesc.
În mod asemănător cu industria, comerţul este un alt domeniu în care locurile de muncă au scăzut, iar dar afacerile au crescut între 2008 şi 2012.
Serviciile se mențin pe linia de plutire
În toţi aceşti ani, un singur domeniu pare să fi scăpat neafectat de criză: domeniul serviciilor, care a reuşit să absoarbă o parte dintre şomerii creaţi de industrie şi construcţii. La fel ca înainte de criză, în servicii lucrează aproximativ 1,2 milioane de români. Asta nu înseamnă însă că în interiorul acestui sector al economiei nu au existat schimbări. Serviciile înglobează multe meserii, de la ospătari şi barmani, până la mecanici, frizeri sau agenţi de pază. Însă tot serviciile sunt prinşi şi cei care desfăşoară activităţi mai complexe, precum consultanţii sau avocaţii, care au fost la mare căutare în momentul în care companiile au început să intre în insolvență sau în momentul în care au început să se dea în judecată pentru recuperarea de datorii.